Învăţământ obligatoriu de 16 ani! Mai multă şcoală, aceleaşi metehne

FOTO Adevarul

Grupa mare de la grădiniţă şi ultimii doi ani de liceu (clasa a XI-a şi a XII-a) devin obligatorii începând cu 2020, potrivit unor modificări la Legea Educaţiei votate de senatori. Proiectul de lege merge la promulgare la preşedintele Iohannis.

Liceul va deveni obligatoriu 4 ani începând de la anul astfel că elevii vor merge la şcoală în total 13 ani. Şi asta nu este tot: părinţii vor fi obligaţi să-şi trimită copiii la grădiniţă cel puţin un an, în grupa mare. Cele două modificări la Legea Educaţiei se regăsesc într-un proiect de modificare a Legii Educaţiei adoptat de parlamentarii din Senat, care a fost şi cameră decizională.

Cu alte cuvinte, învăţământul obligatoriu din România va fi de 14 ani. Schimbările nu se opresc însă aici. Documentul mai prevede că, până în 2023, copiii de patru ani vor fi înscrişi în mod obligatoriu la grădiniţă. Grupa mică va fi şi ea obligatorie până în anul 2030, arată sursa citată. „Ideile nu sunt rele”, spune Ana Măiţă, preşedintele Asociaţiei Mame pentru Mame, dar „ele nu sunt în concordanţă cu realitatea zilelor noastre”.

„Pentru a face obligatorie orice măsură, ca stat, trebuie să te asiguri că dai acces unui număr cât mai mare de copii la respectivele servicii. Noi acum suntem foarte departe de aşa ceva. În România, nevoile sunt mult mai mari decât oferta oferită de stat. De fapt, grădiniţele şi creşele publice sunt tot mai puţine, aici este cea mai mare problemă a părinţilor. Altfel, ideea de a-l înrola pe copil la grădiniţă cât mai devreme este una bună, pentru că-l ajută să se dezvolte”, a declarat Ana Măiţă pentru „Adevărul”. 

Pop: Infrastructura nu mai este o problemă

La baza iniţiativei de modificare a Legii educaţiei stă chiar faptul că peste un sfert din copiii care trăiesc în mediul rural nu sunt înscrişi la grădiniţă, iar asta le îngreunează asimilarea cunoştinţelor în primii ani de şcoală, subliniază parlamentarii PSD şi UDMR, iniţiatorii proiectului. Social democraţii se laudă însă că până la intrarea în vigoare a legii vor fi construite 2.500 de grădiniţe noi. 

„Sunt 2.500 de creşe şi grădiniţe care sunt unele finalizate, altele în contractare urmând ca până anul viitor să se finalizeze. Nu mai este din acest punct de vedere o mare problemă a infrastructurii şcolare”, arată Liviu Pop, senator PSD şi fost ministru al Educaţiei. Oficialul este însă contrazis de reprezentanţii societăţii civile care afirmă că, pe lângă infrastructură, din grădiniţe lipsesc cu desăvârşire cadrele didactice necesare. 

„Mingea este la Guvern. Dacă ei (aleşii - n.r.) vor cupla această obligativitate cu un proiect foarte serios şi asumat politic de a construi grădiniţe destul de accesibile pentru cât mai multe comunităţi, dacă vor avea un plan pentru popularea acestor grădiniţe cu cadre didactice pregătite, e altceva. Evident, este necesară şi dotarea acestor grădiniţe. Repet, această iniţiativă este corectă, problema intervine atunci când ne uităm la realitatea concretă din România şi vedem că sunt foarte puţine grădiniţe publice care să deservească numărul de copii de vârstă preşcolară”, a completat Ana Măiţă. 

Elevii din ultimii ani de liceu abandonează şcoala

La rândul său, Gabriel Chicioreanu, secretarul general al Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, spune că modificarea prin care părinţii vor fi obligaţi să îşi înscrie copiii în grupa mare vine în sprijinul micuţilor. 

„Este important ca un copil, în momentul în care intră în prima clasă să aibă nişte noţiuni, să aibă posibilitatea de lucru în echipă, să-şi fi dezvoltat nişte abilităţi. Atunci această grupă mare ar fi binevenită”, a arătat Chicioreanu, adăugând că măsura prin care ultimii doi ani de liceu devin obligatorii ar putea modifica rata abandonului şcolar, aflată la cote alarmante în România. „Din păcate, noi avem cea mai mare rată de abandon şcolar din Uniunea Europeană şi nu ne referim la clasele primare ci la cei de clasele a XI-a şi a XII-a, care abandonează şcoala şi intră către şomaj sau merg către câmpul muncii, dar nu în cel de la noi, ci în Spania sau Italia. Guvernanţii vor spune că au redus abandonul şcolar, să vedem dacă li se impun sancţiuni lor sau părinţilor. Elevii pot face fie liceu teoretic, fie pot urma şcoli profesionale. Deşi se rezolvă din condei o problemă - cea a abandonului şcolar, este esenţial ca un elev să înţeleagă utilitatea materiilor pe care le face şi să iasă din şcoală cu competenţe, nu cu noţiuni teoretice”, a conchis reprezentantul Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi.

Expertul în Educaţie, Ştefan Vlaston, spune că legea nu este foarte clară cu privire la elevii care fac şcoala profesională. Mai exact, din document nu înţelege dacă aceştia vor fi obligaţi să mai facă, după finalizarea şcolii de arte şi meserii, care durează doi-trei ani, o completare a studiilor liceale pentru ca ulterior să dea Bacalaureatul. 

„E un exemplu de lege făcută fără cap şi fără coadă, de oameni care bat câmpii. În document se vorbeşte şi despre învăţământul secundar superior unde intră şi şcoala profesională. Întrebarea este, dacă după şcoala profesională, este obligatoriu ca aceşti elevi să mai facă două clase ca să termine şi liceul. Asta ar fi o mare problemă pentru că absolventul de arte şi meserii uită meseria în care s-a pregătit şi nu-l mai angajează nimeni dacă se mai pregăteşte doi ani şi pentru Bac. Noi, acum cu 10 clase obligatorii, nu reuşim să îi aducem la şcoală. Dacă guvernanţii instituie 12 clase obligatorii, va fi 50% abandon şcolar, de la 20%, cât e în prezent. Sunt mulţi copii care intră în câmpul muncii la 16 ani, legea le şi permite. Acum, Codul Muncii o să fie în contradicţie cu legislaţia care prevede obligativitatea liceului”, a completat Vlaston.

16 ani obligatorii de şcoală în 2030

Potrivit proiectului de modificare, până în 2020, grupa mare de la grădiniţă şi clasele a XI-a şi a XII-a devin obligatorii, ceea ce face ca numărul anilor obligatorii de şcoală să se ridice la 14. Conform aceluiaşi proiect, până în 2023, gripa mijlocie devine şi ea obligatorie, astfel că anii de şcoală obligatorie vor ajunge la 15. Ulterior, până în 2030, vor fi 16 ani de învăţământ obligatoriu, pentru că şi grupa mică va fi necesară prin lege.