România vinde eurobonduri. Cine le va cumpăra?

Sebastian Vlădescu, ministrul Finanţelor, vrea să împrumute în luna martie, de pe pieţele externe, aproximativ 1,5 miliarde de euro. După aproape doi de absenţă de pe piaţa internaţională de capital, România îşi reorientează politica de datorie publică prin „vânzarea“ imaginii de economie stabilă.

Nevoia de finanţare a cheltuielilor statului este mare în 2010, când Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar de la 7,2% din PIB în 2009, la 5,9%. Împrumutul internaţional, primit prin intermediul acordului stand-by semnat cu FMI, acoperă doar o parte din necesar. Asta cu atât mai mult cu cât tranşele următoare nu vor mai susţine deficitul, ci vor intra în contul BNR.

În plus, împrumuturile de pe piaţa internă trebuie rărite, fiindcă statul nu-şi permite să rateze încă un an de încurajare a creditării mediului privat. Or, în 2009, setea de bani la buget, cumulată cu bonitatea slabă a companiilor atinse de recesiune, a împins resursele băncilor autohtone către stat, iar asta penreu că acesta din urmă presupune risc zero.

Până acum, efortul de relansare a creditării a fost făcut doar de banca centrală, prin deciziile de relaxare a politicii monetare luate de la începutul anului. Strădania BNR va rămâne însă mediocră dacă nu este dublată de o nouă strategie a datoriei publice.

Ministerul de Finanţe s-a decis să ia taurul de coarne în primul trimestru al acestui an şi să lanseze o emisiune de obligaţiuni denominate în euro, după ce o mutare similară a fost ratată la finele anului trecut din cauza crizei politice.

Ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, anunţa joia trecută că, în cel mult două săptămâni, instituţia va începe turul de prezentare a emisiunii de eurobonduri, cu o valoare anunţată între 500 de milioane de euro şi 1,5 miliarde de euro. Dar este momentul oportun pentru o asemenea emisiune?

La timpul potrivit

Momentul ieşirii pe piaţa internaţională de capital este extrem de important, fiindcă de acesta depinde dobânda la care se obţine împrumutul, dar şi percepţia asupra economiei româneşti.

Analiştii financiar-bancari sunt de părere că România trebuie să profite de contextul actual şi să lanseze emisiunea de eurobonduri. Cu cât mai repede, cu atât mai bine, spun ei. Potrivit economistului-şef al BCR, Lucian Anghel, ştirile sunt destul de pozitive pentru evoluţia economiei româneşti şi pot fi o fereastră de oportunitate. „Dar în 45 de zile lucrurile se pot modifica radical, după cum s-a întâmplat anul trecut.

Trebuie să profităm acum, mai ales că nu am ieşit de mult pe pieţele externe", spune Anghel. Economistul adaugă că dacă turul de prezentare este bine făcut, poate lăsa o impresie foarte bună investitorilor.

La rândul său, economistul-şef al ING, Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, spune că România are nevoie de o nouă emisiune. „Dacă va fi un succes, va arăta că investitorii au încredere în economia românească şi ne va da perspective optimiste. Piaţa este uşor favorabilă în acest moment şi este bine să facem emisiunea acum", arată Chidesciuc.

Acesta crede că România poate să obţină o dobândă între 5% şi 6% pe an, sub cea plătită de Ungaria pentru o emisiune similară de anul trecut. La rândul său, economistul-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, spune că este posibil ca Finanţele să lanseze chiar două emisiuni de euroobligaţiuni în acest an. „Necesarul este foarte ridicat, dar trebuie diversificate sursele de finanţare, iar statul să nu mai ia împrumuturi de la băncile interne", este de părere Dumitru.

Cu ce ne lăudăm

Ultimele date cu privire la economia românească şi la perspectivele ei vor fi prezentate, în faţa investitorilor străini, de o echipă formată din reprezentanţi ai Finanţelor şi ai BNR. În acest moment, ministerul reactualizează programul de convergenţă al României, pe baza ultimelor estimări privind economia.
Analiştii spun că stăm destul de bine încât să stârnim interesul investitorilor. Dar este suficient?

„Investitorii au foarte multe prejudecăţi legate de România. Sunt state UE care stau mai prost decât noi, dar se vând mai bine. Noi nu prea ştim să ne facem lobby, să ne vindem imaginea", spune Ionuţ Dumitru.

Modelul polonez sau modelul maghiar

Două state la care ne putem uita când vorbim despre emisiuni de eurobonduri sunt Ungaria şi Polonia. Prima a împrumutat anul trecut, în luna iulie, un miliard de euro la o dobândă anuală de 6,75% pe an, în condiţiile în care se baza şi pe banii de la Fondul Monetar Internaţional. Emisiunea a fost văzută ca un succes, iar rezultatul a arătat schimbarea în bine a percepţiei investitorilor cu privire la economia Ungariei.

Polonia a reuşit să vândă eurobonduri de trei miliarde de euro la 11 ianuarie 2010, cu scadenţă în 2022 şi au o rată a cuponului de 5,25% pe an. Guvernul polonez, deşi a ghidat cu măiestrie economia prin recesiune, are de finanţat un deficit bugetar estimat la 7,5% în acest an. Prin urmare, statul plănuieşte o nouă emisiune de titluri de stat în valută pentru primul trimestru, de data aceasta contractat în dolari.

Ratingul nu ne avantajează

Statul român nu a avut o prezenţă constantă pe pieţele internaţionale de capital şi a ratat de mai multe ori momentul lansării de eurobonduri, deşi acest lucru era indicat. Finanţele s-au împrumutat ultima oară în iunie 2008 la o dobândă de 6,5% pe an, mai scump decât în 2003, când avea un rating mai defavorabil. Analiştii spun că România a pierdut o mare oportunitate în 2005, atunci când obţinerea ratingului investiţional nu a fost urmată de o ieşire pe piaţa externă.

În acest moment, stabilitatea politică, reformele asumate prin programul cu FMI şi angajamentul de reducere a cheltuielilor publice sunt favorabile unei emisiuni de eurobonduri. Momentul este unul favorabil şi pe piaţa externă. Totuşi, România este singurul stat din Europa Centrală şi de Est al cărui rating este „BB+" (nivel speculativ sau „junk"). Ungaria este „creditată" cu ratingul „BBB", iar Polonia cu „A-".