RETROSPECTIVĂ Sistemul bancar, lovit în 2012 de fraude cu prejudicii de peste 100 de milioane de euro

RETROSPECTIVĂ Sistemul bancar, lovit în 2012 de fraude cu prejudicii de peste 100 de milioane de euro

Mai mulţi directori de bănci şi de sucursale au fost aduşi la DIICOT pentru audieri în cele două dosare de fraude bancare cu prejudicii estimate la peste 100 de milioane de euro FOTO Mediafax

Anul 2012 nu a fost unul fast pentru băncile din România. Creditarea a bătut pasul pe loc, restanţele au crescut semnificativ, economiile au avut şi ele o creştere temperată, iar profiturile s-au transformat în pierderi. Mai mult, două fraude, cu prejudicii estimate la peste 100 de milioane de euro, au fost scoase la lumină de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

Ştiri pe aceeaşi temă

 

Două dintre anchetele procurorilor DIICOT au vizat infracţiuni comise în sistemul bancar încă din perioada de boom. Procurorii au pus sub acuzare în aceste cazuri nume importante din sistemul bancar, precum Adrian Martiş şi Andrei Nanu, ambii directori la BRD, Alexandru Claudiu Cercel-Duca, vicepreşedinte BRD, directori de sucursale BRD, dar şi pe Aurel Şaramet, director al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, şi oameni de afaceri.
 
Într-unul dintre dosare, demarat la începutul lunii noiembrie, procurorii au pus sub învinuire aproape 50 de persoane suspectate de fraude bancare cu un prejudiciu de 22 de milioane de euro.
 
Alexandru Claudiu Cercel-Duca, Florian Dragoş Diaconescu, fost general al Direcţiei de Informaţii Externe şi liderul grupării, Daniel Ruse, un personaj al lumii interlope din Olteniţa, sunt cercetaţi, alături de alte 45 de persoane, pentru implicare în obţinere, în mod ilegal, de la Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, în baza unor documente falsificate, finanţarea unor proiecte de achiziţii utilaje prin intermediul unor societăţi comerciale controlate de către liderii grupării.
 
Activitatea infracţională a fost sprijinită de Aurel Şaramet, Alexandru Claudiu Cercel-Duca, Mihai Grigoroiu, Cătălin Ionuţ Roşu şi Andrei Atanasiu, angajaţi în acea perioadă la Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.
 
Reţeta fraudei ar fi următoarea: cineva înfiinţa o firmă, un IMM. Solicita unei bănci un credit care să fie garantat de stat. Banca cerea garanţia de la FNGCIMM, autoritate din Ministerul Economiei, condusă de Şaramet. 
 
Potrivit anchetatorilor, Şaramet „analiza“ dosarul ştiind că nu este în regulă, apoi trimitea băncii OK-ul. Singurii angajaţi din bănci care ştiau că IMM-ul este fictiv erau directorii de sucursale care făceau parte din reţeaua lui Ruse. Ştia şi Claudiu Cercel, directorul adjunct al BRD. Ştiau şi cei de la BCR – victimă colaterală – care, atunci când au mirosit frauda, au anunţat Parchetul. Prin această metodă, 16 unităţi bancare au acordat 40 de credite neperformante, prejudiciul ridicându-se la 22 de milioane de euro.
 
Membrii grupului infracţional organizat, coordonaţi de Daniel Ruse, au obţinut sau au încercat să obţină 40 de credite de la 16 unităţi bancare folosind documente falsificate.
 
Liderul grupării infracţionale, Daniel Ruse, care şi-ar fi însuşit 75% din valoarea creditelor contractate cu acte false, a candidat ca independent la alegerile din 2008 pentru Primăria Olteniţa, iar apoi, scrie presa locală, şi-a cumpărat o fermă de porci şi ar fi coordonat obţinerea de credite cu documente false. Originar din judeţul Călăraşi, Ruse a obţinut doar 9,24% din voturi la alegerile din 2008. Ulterior, Ruse şi-a cumpărat o fermă de porci care cuprindea 100 de hectare de teren şi construcţiile aferente. 
 
Pentru a investi în fermă, el ar fi luat un credit de 10 milioane de euro, după care, potrivit editia.ro, a pus nişte muncitori „să taie toate construcţiile de pe terenul respectiv, pentru a le vinde ulterior la fier vechi“. Ruse este cunoscut cu porecla „Tene“, iar din grupul său infracţional ar face parte, printre alţii, fraţii Moga, şi ei cu notorietate în judeţul Călăraşi, potrivit unor surse judiciare.
 
BCR a sesizat DIICOT iniţial că a descoperit, prin divizia antifraudă specializată a băncii, existenţa unor falsuri în dosarele de credit a patru firme din Călăraşi, Olteniţa şi Bucureşti.
 
Credite ilegale pentru 35 de firme
 
Un alt dosar deschis în luna decembrie de procurorii DIICOT vizează doi directori ai BRD, Adrian Martiş şi Andrei Nanu, directori de sucursale bancare, notari publici şi oameni de afaceri cunoscuţi, printre care Marius Locic, Vasile şi Ioan Creştin, prejudiciul constatat de anchetatori fiind de 85 de milioane de euro.
 
Procurorii spun că gruparea era coordonată de persoane influente din mediul de afaceri din Capitală şi ar fi luat ilegal credite de la două bănci pentru 35 de firme cu sprijinul a şapte directori ai unităţilor bancare, care ar fi dat avize pentru risc şi ar fi aprobat creditele deşi documentaţiile firmelor nu întruneau cerinţele legale.
 
În urmă cu o săptămână, instanţa supremă a decis ca Adrian Martiş şi Andrei Nanu, ambii directori la BRD, să rămână în arest, iar omul de afaceri Marius Locic poate lua legătura cu soţia sa.
 
Instanţa a respins majoritatea recursurilor, astfel că Adrian Martiş şi Andrei Nanu, directori la BRD, şi alte 11 persoane, printre care Vasile Creştin, au rămas în arest.
 
ICCJ a admis un singurul recurs faţă de arestare, respectiv cel al Liviei Bobu, în cazul căreia ICCJ a decis înlocuirea acestei măsuri preventive cu interdicţia de a nu părăsi ţara.
 
În cazul lui Marius Locic, ICCJ a admis recursul acestuia referitor la interdicţia de a lua legătura cu ceilalţi inculpaţi, învinuiţi şi martori, cu excepţia rudelor până la gradul II. Astfel, potrivit deciziei instanţei supreme, omul de afaceri - care, altfel, a rămas cu interdicţia de a nu părăsi ţara - poate lua de acum legătura cu soţia sa, audiată anterior în acest dosar, şi cu rudele până la gradul II.
 
Cine este Vasile Creştin
 
Numele lui Vasile Creştin a mai fost implicat în scandaluri, cum ar fi dosarul „Păltânea" (afacere cu combustibil, în care a fost implicat şeful SRI Prahova, colonelul Corneliu Păltânea). Ioan Cardoş face afaceri cu fraţii Creştin, fiind asociat cu Ioan Creştin la firma Kimberty Clark. Societatea, al cărei obiect de activitate este construcţia clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale, are sediul în Bixad, judeţul Satu Mare, localitatea de baştină a celor doi.
 
Cine este Marius Locic
 
Marius Locic este unul dintre oameni de afaceri ai căror nume se vehiculează în dosarul fraudelor bancare. Locic este un personaj cunoscut cu probleme în Justiţie. Acesta a fost condamnat în vara acestui an la 4 ani de închisoare cu executare în dosarul senatorului Cătălin Voicu. Sentinţa nu este definitivă însă, dar Locic este acuzat de cumpărare de influenţă, fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură cu fapte de corupţie, participaţie improprie la infracţiunea de fals intelectual la legea contabilităţii în legătură cu fapte de corupţie, toate în formă continuată.
 
Marius Locic a mai fost cercetat la Iaşi în legătură cu mai multe maşini de lux luate în leasing. În 2008, Poliţia de Frontieră Iaşi a oprit la vamă un Rolls Royce si un Bentley care urmau să treacă graniţa spre Republica Moldova, fără acordul proprietarului, adică al firmei de leasing.
 
Ulterior, firma de leasing a recuperat cele două maşini şi le-a scos la vânzare prin licitaţie. În august 2009, cele două autoturisme luate în leasing de Marius Locic erau cele mai scumpe dintre cele licitate, Rolls Royce Phantom Cabriolet - cu 460.000 de euro, respectiv Bentley Arnage T - 315.000 de euro. 
 
Conform zf.ro, cea mai importantă firmă a lui Marius Locic este Locic Imobiliare. Principala activitate a Locic Imobiliare este cea de agenţie imobiliară, în timp ce activele imobilizate erau evaluate la sfârşitul anului la circa 42 de milioane de lei, respectiv 10 milioane de euro.
 
În luna mai a anului trecut, firma Locic Residential, controlată de marius Locic, a intrat în insolvenţă la cererea acţionarului. Firma accesase în 2008 un împrumut cu o valoare de peste 10 milioane de euro de la Volksbank România, garantat cu trei parcele de teren cu o suprafaţă cumulată de peste 3.500 de metri pătraţi deţinute pe strada Intrarea Chefalului din nordul Capitalei, pe malul Lacului Tei, pe care Locic intenţiona să ridice un bloc de locuinţe.
 
Pierderea credibilităţii în sistem, cel mai mare risc
 
Aurelian Dochia, fost membru al Consiliului de Administraţie al BRD, este de părere că cel mai periculos efect al fraudelor bancare este la nivelul credibilităţii sistemului. 
 
Fraudele din sistemul bancar sunt, probabil, cea mai mare "pierdere" pe care o suportă acest sector, cel mai periculos efect fiind la nivelul credibilităţii dincolo de bani despre care se vorbeşte, din care probabil o parte vor fi pierduţi, consideră analistul economic Aurelian Dochia.
 
"Cred că cel mai important efect este la nivelul credibilităţii, într-un context în care oamenii au tot mai puţină încredere în multe instituţii. Se dezvoltă sentimente de dezamăgire şi cinism legate de corectitudinea sistemului. Este foarte rău, foarte periculos. Societatea nu poate funcţiona dacă nu există norme, valori comune împărtăşite, dacă nu mai există încredere. Sistemul bancar este foarte expus, întotdeauna. Aici sunt «gulerele albe», care întotdeaua au fost privilegiate şi bine plătite. Probabil sunt foarte invidiaţi de mulţi. Acum apar sentimente de nemulţumire, de injustiţie, de răzbunare", a declarat Dochia. 
 
În ceea ce priveşte stabilitatea sistemului bancar, Dochia consideră că nu va fi afectată pe termen scurt. Însă, dacă aceste fenomene continuă o perioadă mai mare, probabil se poate ajunge şi acolo.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările