O nouă obligaţie majoră în industria alimentară: Limită de acizi graşi în alimente, precum margarina, chipsuri, biscuiţi

Producătorii din industria alimentară vor fi nevoiţi să limiteze conţinutul de acizi graşi din alimente şi în România, la un an după ce UE a adoptat un regulament similar, arată un proiect de lege adoptat marţi de Parlament.

Acizii graşi trans (AGT) sunt unii dintre cei mai nocivi compuşi din alimentele procesate, responsabili pentru declanşarea bolilor cardiovasculare, diabetului sau cancerului.

Proiectul de lege a fost iniţiat în 2017 de senatorul USR Adrian Wiener, care este de profesie medic, şi a fost adoptat marţi de Parlament. Pentru a intra în vigoare el mai trebuie doar promulgat de preşedintele Klaus Iohannis.

Iniţiativa prevede limitarea AGT la maximum 2 grame la 100 de grame de grăsimi în conţinutul alimentelor.

„Operatorii economici din sectorul alimentar au obligația de a introduce pe piață produse alimentare cu un conținut de AGT de maximum 2g/100g de grăsime din conținut”, prevede proiectul de lege.

Legea se va aplica tuturor produselor alimentare destinate consumatorului final, inclusiv produselor alimentare livrate de unitățile de alimentație publică și produselor alimentare destinate a fi furnizate acestora. Vor fi excluse, însă, produsele alimentare care conțin, în mod natural, acizi grași trans în grăsimi animale.

Potrivit lui Adrian Wiener, studiile arată că în România aceşti acizi graşi trans sunt prezenţi în margarină, chipsuri, biscuiţi, popcorn pentru microunde, torturi preambalate, supe (inclusiv concentrate la plic), sosuri, cereale preambalate şi napolitane.

Un aport zilnic de acizi graşi trans peste limita de 2% impusă de lege creşte riscul de deces prin boală cardiovasculară cu 20-32%, potrivit unor studii citate în nota de fundamentare de Adrian Wiener. Mai mult, aceleaşi studii arată că aceşti acizi cresc riscul de accident vascular cerebral, diabet zaharat, obezitate, neoplazii şi Alzheimer.

„Aportul caloric zilnic >2% provenit din AGTN creşte riscul de deces prin boală cardiovasculară cu 20-32%, mai mult decât orice alt macro-nutrient. De asemenea, AGTN cresc riscul de accident vascular cerebral, diabet zaharat, obezitate, neoplazii şi boală Alzheimer. În 2010 se considera că doar AGTN alimentari sunt responsabili de 50.000 de decese anual în Europa”, arată iniţiatorii în expunerea de motive a proiectului de lege.

Iniţiatorii proiectului arată în nota de fundamentare că reglementarea va avea în România un impact major, semnificativ mai mare decât în alte state UE” din cauză că incidenţa bolilor cardiovasculare în România este mult peste media europeană, în timp ce prevenţia cardiovasculară este mult mai scăzută.

Potrivit estimărilor iniţiatorilor proiectului, acesta ar putea contribui la salvarea a o mie de vieţi anual în România.

În cazul în care va fi promulgată, noua lege va intra în vigoare începând cu 1 aprilie 2021.