Mia de kilometri, mai lungă la noi decât în Occident

Un camion pe drumurile europene parcurge aceeaşi distanţă în jumătate din timpul consumat pe şoselele româneşti. Investitorii străini spun că infrastructura trebuie să fie prioritatea autorităţilor din România, care în loc să se plângă că nu au bani ar trebui să folosească fondurile UE.

Zicala-emblemă în lumea business-ului este „Time is money!". Reprezentanţii investitorilor străini spun că antreprenorii vor face cale-ntoarsă odată ajunşi la graniţa cu România, fiindcă în perspectiva eficientizării afacerilor vor alege să se ferească de state unde transportul costă prea mult, din cauza timpului pierdut.

Mai citiţi şi:

Gheorghe Crişan are 1.000.000 de kilometri la volan

Frontiera Giurgiu-Ruse, închisă de bulgari din cauza viscolului

Amenzi pe bandă rulantă pentru şoferii indisciplinaţi

Consiliul Investitorilor Străini (CIS) a transmis, ieri, că în afara crizei oamenii de afaceri se luptă cu un sistem ce pare să nu fi înţeles care-i sunt priorităţile.

Esenţa competenţei autohtone în materie de infrastructură de transport, de pildă, se rezumă într-o singură frază: parcurgerea a 1.000 de kilometri de şosea în România durează de două ori mai mult faţă de cât durează ţările din vestul Europei. „Altfel spus, un camion în România merge cu o viteză medie de 35 de kilometri la oră, faţă de alte state unde viteza medie este de 60-70 de kilometri la oră", a spus preşedintele CIS, Shachar Schaine.

Refrenul veşnic: Nu sunt bani!

În octombrie 2009, CIS a avansat autorităţilor propuneri de îmbunătăţire a procesului de achiziţii publice de infrastructură rutieră. În privinţa licitaţiilor, de pildă, reprezentanţii atreprenorilor au propus stabilirea drept criteriu general de atribuire a celui mai mic cost evaluat pentru lucrări, bunuri şi servicii generale şi a celei mai bine cotate propuneri pentru servicii de consultanţă.

La semnarea contractului de parteneriat public-privat al Autostrăzii Comarnic-Braşov, autorităţile române au spus că ar face mai mult în materie de infrastructură, dar nu sunt bani. Investitorii străini spun, însă, că bani ar fi, dar lipseşte voinţa.

„Având în vedere rezultatele nesatisfăcătoare ale anului 2009, CIS consideră esenţial ca Guvernul român să atingă un nivel înalt de atragere de fonduri UE", au transmis investitorii. Anul trecut, nivelul ISD a fost la jumătatea celui din 2008, adică 4 miliarde de euro. Pentru 2010 investitorii sunt optimişti,dar spun că proiectele de infrastructură, de orice tip, trebuie să se înmulţească.

„Niciodată nu sunt bani suficienţi, însă este important ca cei disponibili să nu fie împrăştiaţi pe o mie de proiecte. În acest moment sunt sute de proiecte începute, ce rămân neterminate, fiindcă nu mai sunt bani", a adăugat Markus Wirth, membru al board-ului CIS şi director general al Holcim.

Investiţiile în drumuri ar crea mii de Joburi

Potrivit lui Markus Wirth, alocarea a 380 de milioane de euro pentru infrastructură permite angajarea a 10.000-15.000 de oameni, numărul acestora putând urca la 30.000-50.000 dacă bugetul ar totaliza un miliard de euro. Bugetul Ministerului Transporturilor, pentru infrastructură se ridică în 2010 la 2,8 miliarde de euro.