FMI: Statele cu deficite mari trebuie să pregătească populaţia pentru austeritate

 Statele cu economii dezvoltate care se confruntă cu deficite bugetare ridicate ar trebui să înceapă să pregătească cetăţenii pentru măsurile de austeritate de care va fi nevoie începând de anul viitor, a avertizat John Lipsky, first deputy managing director al Fondului Monetar Internaţional (FMI), citat de Reuters.

John Lipsky, first deputy managing director al Fondului Monetar Internaţional (FMI), mai spune că ajustările necesare se vor traduce în restricţii asupra sistemelor de ajutoare de sănătate şi sistemelor de pensii, vor determina scăderea cheltuielilor publice şi introducerea unor măsuri de majorare a veniturilor bugetare din taxe, atât prin modificări ale politicii fiscale cât şi prin îmbunătăţirea administrării sistemului finanţelor publice, adică o mai bună colectare a impozitelor. „Abordarea provocării fiscale este o prioritate cheie pe termen scurt, deoarece temerile legate de sustenabilitatea fiscală ar putea submina încrederea în relansarea economică. Deja am văzut că, în mai multe ţări cu niveluri excepţional de ridicate ale datoriei publice şi deficitului bugetar, primele de risc suveran (costul datoriei de stat - n.r.) au crescut puternic, punând presiune asupra ţărilor afectate şi crescând riscul de posibile deversări la scară largă‟, a arătat Lipsk. Pentru marile economii dezvoltate, menţinerea măsurilor de stimulare fiscală în 2010 este adecvată, însă consolidarea ar trebui să înceapă de anul viitor dacă se doreşte o relansare economică sustenabilă.

Statele trebuie să-şi îmbunătăţească sistemele de colectare a taxelor şi impozitelor

Fondul Monetar Internaţional estimează că, prin creşterea dobânzilor reale, menţinerea datoriei publice la nivelurile de după criză ar putea reduce potenţialul de creştere economică al economiilor avansate cu până la o jumătate de punct procentual pe an.

În al doilea rând, instituţiile fiscale trebuie consolidate pentru a face faţă efectelor ajustărilor. Printre potenţialele măsuri aflate la discreţia guvernelor în acest sens se numără consolidarea legislaţiei de responsabilitate fiscală şi îmbunătăţirea sistemelor de colectare a taxelor şi impozitelor.

În al treilea rând, reformarea sistemelor beneficiilor de stat, prin măsuri precum creşterea vârstei de pensionare, ar avea efecte fiscale favorabile pe termen lung, fără a afecta semnificativ cererea agregată pe termen scurt, a continuat Lipsky. Astfel, datoria generală guvernamentală brută a economiilor dezvoltate creşte de la o medie de 75% din Produsul Intern Brut (PIB) la sfârşitul anului 2007 la 110% din PIB la finele anului 2014, presupunând că măsurile temporare anticriză vor fi retrase în următorii ani.

Reducerea indicatorului la media anterioară crizei de circa 60% din PIB până în anul 2030 ar necesita consolidarea balanţei structurale primare (înainte de plata dobânzilor) de la un deficit de circa 4% din PIB în acest an la un excedent de 4% din PIB în 2020, şi conservarea acestui nivel până în 2030. „Acest obiectiv ar reprezenta în sine un efort uriaş, însă în fapt orice îmbunătăţire a balanţei în următorii ani va trebui să fie realizată înotând împotriva unui val deja crescând de cheltuieli pe beneficii de sănătate şi pensionare‟, avertizează Lipsky.

În plus, eliminarea treptată a măsurilor anticriză ar contribui cu numai 1,5% din PIB la ajustarea fiscală. „Simpla menţinere a indicatorilor la nivelurile de după criză va necesita noi măsuri de politică fiscală‟, a subliniat oficialul FMI.