„Elevul“ România este scos din nou la tablă de FMI. Cu ce teme se prezintă Guvernul la control

„Elevul“ România este scos din nou la tablă de FMI. Cu ce teme se prezintă Guvernul la control

Desen de Vali Ivan

Delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI) începe marţi o nouă misiune în ţara noastră, pentru a vedea dacă ne-am făcut lecţiile prevăzute în cel de-al treilea Acord stand-by, încheiat în toamna anului 2013.

Ştiri pe aceeaşi temă

Managementul privat la companiile publice, proiectele legislative privind insolvenţa persoanelor fizice, stabilitatea sectorului financiar, privatizările unor companii importante precum CNL Oltenia sau Hidroelectrica, reformele structurale şi ajutoarele de stat sunt principalele teme pe care Guvernul trebuie să le prezinte la „controlul“ FMI.

O misiune a Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Andrea Schaechter, va vizita România în perioada 27 ianuarie – 10 februarie.

Misiunea „va analiza Articolul IV din cel de-al treilea Acord Stand-by încheiat cu România, acord care a fost aprobat la 27 septembrie 2013“, a comunicat recent biroul FMI din România.

De asemenea, misiunea va analiza, împreună cu autorităţile de la Bucureşti, evoluţiile economice recente şi priorităţile reformelor economice, a mai comunicat FMI.

Vânzoleală continuă cu managerii privaţi

Una dintre soluţiile pentru depolitizarea companiilor de stat, convenită cu FMI, a fost instalarea de manageri privaţi, independenţi şi – desigur – profesionişti la aceste societăţi, reformă ale cărei rezultate sunt acum în vizorul FMI.

Dacă la unele dintre companii această soluţie s-a dovedit a fi viabilă, la foarte multe a fost mai greu, în special în domeniul transporturilor publice.

Companiile feroviare (atât cea de infrastructură, cât şi cele de transport marfă sau călători) au „beneficiat“ de o vânzoleală continuă a managementului privat, presiunile politice fiind, în multe cazuri, prea mari pentru independenţii astfel instalaţi.

Perindarea managerilor privaţi pe la companiile de transport a fost o întreagă telenovelă, dar iată că acum Guvernul se poate prezenta cu fruntea sus la acest capitol: cele mai multe dintre societăţile astfel reformate au ieşit pe profit sau, cel puţin, şi-au redus vizibil pierderile din anii trecuţi.

Punct nevralgic: falimentul personal

De-a lungul ultimilor ani, ideea ca şi persoanele fizice să poată intra în insolvenţă, la fel ca firmele sau primăriile, i-a iritat vizibil pe membrii delegaţiei FMI.

Şi, ştiindu-se în principiu poziţia vehement contrară adoptării unei astfel de legi, afişată de FMI, lucrurile au fost lăsate într-un con de umbră.

Dar zilele trecute, odată cu declanşarea crizei francului elveţian, politicienii de la Bucureşti au readus pe tapet proiectele legislative referitoare la insolvenţa persoanelor juridice, iritându-i din nou – cum era de aşteptat – pe reprezentanţii FMI.

Replica de la Washington nu s-a lăsat prea mult aşteptată, astfel că FMI şi-a exprimat chiar ieri îngrijorarea, într-o scrisoare transmisă unor oficiali de la Bucureşti, în legătură cu legea falimentului personal.

Scrisoarea este semnată de Andrea Schaechter, şefa misiunii FMI în România, şi de Elisabetta Capannelli, Country Manger în cadrul Băncii Mondiale, care precizează că, fără un studiu de impact adecvat şi fără consultarea tuturor părţilor interesate, legea falimentului personal poate avea un impact negativ asupra pieţei financiare.

„O lege a falimentului personal eficientă reprezintă o componentă importantă a sistemului modern de insolvenţă şi sprijinim eforturile autorităţilor de a realiza o legislaţie în acest domeniu.
Suntem, totuşi, profund îngrijoraţi de faptul că adoptarea unei legi a falimentului personal fără un studiu de impact adecvat, fără consultarea părţilor interesate şi fără un sprijin instituţional adecvat, nu-şi va atinge obiectivele“, se arată în scrisoarea FMI.

„Sfătuim autorităţile să adopte legea falimentului personal doar după efectuarea studiilor de impact necesare şi după consultarea părţilor. Încurajăm autorităţile să se inspire din experienţa altor ţări, în special a ţărilor din UE care au adoptat recent legi similare“, se mai arată în scrisoare.

De asemenea, „dorim să ne exprimăm temerea cu privire la iniţiativele legislative discutate de Parlament care urmăresc conversia din monedă străină în lei a împrumuturilor folosind cursul istoric“, lucru care „ar putea supune riscului stabilitatea financiară a sistemului“, se precizează în scrisoarea FMI.

BNR: Conversia ar genera pierderi masive

Întâmplător sau nu, Banca Naţională a anunţat, tot luni, că estimează o pierdere contabilă de aproape 4,3 miliarde de lei (950 de milioane de euro) pentru cele 11 bănci comerciale care au în portofoliu credite în franci elveţieni, dacă s-ar aplica la portofoliul existent conversia în lei la cursul de la momentul acordării împrumutului.

Banca centrală a calculat aceste pierderi într-un scenariu care a avut în vedere cursurile istorice de la momentul acordării celor 75.000 de credite aflate încă în bilanţurile băncilor şi cursul la zi pentru resursele atrase în vederea finanţării portofoliului.

Potrivit simulării BNR, „toate resursele din pasiv sunt practic la valoarea în lei la zi“, fără să se facă diferenţieri privind costul real de finanţare, fiind argumentat că în contabilitatea românească toate elementele de bilanţ denominate în valute străine sunt reflectate la cursul de la finalul fiecărei luni.

Valoarea în lei a soldului creditelor în franci elveţieni, evidenţiate în prezent în bilanţuri, se ridică acum la 9,8 miliarde de lei. Banca centrală nu a luat în calcul creditele externalizate de bănci, printre care se numără restanţele administrate de companiile specializate în managementul creanţelor.

Din totalul celor 75.000 de persoane care figurează cu credite în franci elveţieni înregistrate în bilanţurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc în Bancpost, apoi 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% în Banca Românească şi 2% în OTP Bank.

Reamintim că vizita delegaţiei FMI vine pe fondul unor mişcări sociale prin care câteva mii de oameni revendică o conversie la cursul din ziua contractării creditelor în franci elveţieni plus o marjă de maximum 20%.

În cadrul vizitei, membrii delegaţiei vor avea întâlniri cu reprezentanţi ai unor companii din sectorul privat, ai unor uniuni sindicale, asociaţii de business, partide politice şi ai societăţii civile.

La finalul misiunii, concluziile vor fi prezentate într-o conferinţă de presă.


Cursul valutar s-a calmat

Leul s-a întărit luni faţă de principalele valute şi a coborât sub 4,48 lei/euro în piaţa interbancară spre sfârşitul şedinţei de tranzacţionare, în timp ce francul şi dolarul s-au depreciat pe pieţele internaţionale în raport cu moneda europeană.

Au rezultat, astfel, cotaţii de 4,44 lei/franc şi 3,97 lei/dolar, mai mici decât cele anunţate de BNR la mijlocul zilei. În jurul orei 16.30, euro se tranzacţiona la 4,4746 lei, în scădere de la 4,4830 lei în tranzacţiile perfectate pe finalul şedinţei de vineri.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările