Deficitul bugetar a urcat la 67 miliarde lei, după primele nouă luni. Pe ce s-au dus banii

Deficitul bugetar a urcat la 67 miliarde lei, după primele nouă luni. Pe ce s-au dus banii

Florin Cîţu FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Deficitul bugetar al României se ridică la 67,27 miliarde lei, respectiv 6,36% din Produsul Intern Brut (PIB), a anunţat marţi ministrul Finanţelor Florin Cîţu.

Ştiri pe aceeaşi temă

„După 9 luni execuţia arată un deficit de 6,36% din PIB sau 67,27 miliarde lei. De unde vine acest deficit bugetar? Jumătate, 3,51% din PIB sau 37,12 miliarde lei, sunt sume care au rămas la agenţii economici, sunt sume pe care aceştia le-au folosit, care sunt la companii să le folosească după cum doresc şi au rămas acolo prin facilităţi fiscale sau au ajuns prin investiţii sau cheltuieli excepţionale. Avem 16,15 miliarde lei ca urmare a amânării a plăţilor privind obligaţii fiscale. 3,22 miliarde lei sunt TVA restituiţi mai mult decât anul trecut pentru perioada ianuarie-septembrie.  Ca să fie pe înţelesul socialiştilor. Am eliminat toate acele taxe pe care le-aţi introdus voi, suntem în cea mai mare criză economică şi am reuşit să rambursăm mai mult TVA decât aţi reuşit să rambursaţi voi anul trecut. Asta înseamnă că companiile beneficiază de mai mulţi bani. Sunt 570 milioane de lei aferenţi bonificaţiilor pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit. Am investit mai mult decât anul trecut cu 6,83 miliarde lei. Şi sunt 10,35 miliarde lei plăţi cu caracter excepţional apărute de pe urma crizei generate de coronavirus”, a declarat Florin Cîţu.

„România trece alături de economia globală prin cea mai mare criză din ultimii 100 de ani, nu o spun eu, o spun specialiştii. Tot specialiştii spun că România va trece peste această perioadă cu o situaţie mult mai bună decât o estimau Comisia Europeană şi alţii. Scenariul de bază – revenirea în „V” – este un scenariu care este confirmat şi va fi confirmat de date”, a precizat ministrul.

„Veniturile totale în septembrie sunt cu 7,6% mai mari decât în septembrie anul trecut. După ce am eliminat toate taxele introduse de socialişti am reuşit această performanţă”, a precizat Cîţu.

Pe partea de cheltuieli, el a spus că în septembrie au fost făcute plăţi de 38,9 miliarde lei, faţă de o medie lunară de 32 miliarde lei. 1,1 miliarde lei sunt sume suplimentare aferente majorării punctului de pensie începând de la 1 septembrie 2020. „Anul acesta am reuşit în condiţiile dure ale economiei să creştem – şi suntem singura ţară care a făcut aşa ceva – punctul de pensie cu 177 de lei. Este cea mai mare sumă care a fost adăugată la punctul de pensie. Socialiştii nu au făcut acest lucru când economia creştea”, a afirmat Cîţu. 840 milioane de lei sunt sume pentru despăgubirea producătorilor agricoli pentru culturile afectate de secetă, a mai spus el. 2,64 miliarde mai mult decât media lunară de până acum sunt plăţi pentru investiţii, potrivit lui.

An record pentru investiţii

Anul acesta este un an record pentru investiţii, a mai declarat Florin Cîţu. „Sunt deja 30 de miliarde de lei cheltuiţi la nouă luni de zile pentru investiţii. Este cea mai mare sumă din ultimii 10 ani. Este mai mult decât s-a cheltuit în tot anul 2016 şi în 2017. Am cheltuit în nouă luni mai mult decât cheltuiau alţii într-un an întreg”, a declarat el. Administraţia locală a investit anul acesta cu 77,5% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit ministrului.

19,2 miliarde lei sunt investiţii finanţate de la bugetul de stat şi 10,5 miliarde sunt fonduri externe nerambursabile. Este cel mai mare procent din ultimii ani de zile.

Ce investiţii au fost făcute

Cîţu a dat exemplu primele 10 ministere care au avut performanţă foarte bună în ceea ce priveşte investiţiile.

  • Ministerul Transporturilor – 3,9 miliarde lei. Aproape 3,6 miliarde sunt din fonduri europene.
  • Ministerul Apărării – 2,5 miliarde
  • Ministerul Lucrărilor Publice şi Dezvoltării – 900 milioane
  • Ministerul Afacerilor Interne – 335 milioane
  • Ministerul Sănătăţii – 202 milioane
  • Ministerul Mediului – 98 milioane
  • Ministerul Agriculturii – 207 milioane
  • STS – 134 milioane

Proiectele finanţate anul acesta:

  • Reabilitarea liniei de cale ferată Frontieră – Curtici – Simeria
  • Legătura reţelei de metrou cu aeroportul Henri Coandă
  • Drum Expres Craiova-Piteşti, legătură la drumurile existente
  • Modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord - Aeroport Henri Coandă
  • Varianta Ocolitoare a oraşului Bacău etapa I
  • Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov – Simeria
  • Magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon
  • Autostrada Braşov – Cluj – Târgu Mureş – Oradea
  • Autostrada de Centură Bucureşti sector Sud
  • Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila
  • Autostrada Sibiu – Piteşti
  • Lărgirea la 4 benzi a Centurii Sud intrarea A2

Execuţia bugetară pe primele nouă luni:

Execuţia bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 67,27 miliarde lei (6,36% din PIB), din care mai mult de jumătate este rezultat din măsurile de combatere a crizei cauzate de epidemia COVID-19.

Sume în valoare de 37,12 miliarde lei (3,51% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale, investiţii şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19. (Anexa nr. 1 şi Anexa nr. 2).

Creşterea deficitul bugetar aferent primelor nouă luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată, pe partea venituri, (i) de evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-septembrie datorită crizei, precum şi ca urmare a amânării plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada crizei (16,15 miliarde lei),  (ii) de creşterea cu 3,22 miliarde lei a restituirilor de TVA, faţă de nivelul aferent perioadei ianuarie-septembrie 2019, pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat, (iii) precum şi de bonificaţiile acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit şi a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,57 miliarde lei.

De asemenea, pe partea de cheltuieli, faţă de creşterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creştere a cheltuielilor de investiţii cu 6,83 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi plăţi cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 10,35 miliarde lei.

1. Veniturile bugetului general consolidat

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 227,72 miliarde lei în primele nouă luni ale anului 2020, în scădere cu 0,4% faţă de nivelul încasat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au înregistrat o reducere marginală, de 0,05 puncte procentuale (an/an), cauzată cu precădere de contracţia încasărilor nete din TVA.

În ce priveşte evoluţia lunară, dinamica veniturilor totale se menţine şi în septembrie în teritoriul pozitiv (7,6% an/an), fiind determinată în principal de avansul veniturilor din fonduri europene, al celor nefiscale, precum şi cel al contribuţiilor de asigurări. Volatilitatea crescută a încasărilor lunare, începând din martie, este explicată de facilităţile fiscale acordate în conjuctura actuală.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au înregistrat 18,08 miliarde lei în primele nouă luni ale anului curent, consemnând o creştere de 5,1% (an/an). Cel mai mare aport la acest avans l-au avut încasările din impozitul pe veniturile din pensii, cu 41,4% mai mari faţă de cele înregistrate în perioada similară a anului trecut. Totodată, evoluţia veniturilor din această sursă a fost susţinută şi de sporul încasărilor din impozitul pe veniturile din dividende cele aferente Declaraţiei unice (12,2%, respectiv 19% an/an).

În condiţiile unei dinamici pozitive a fondului de salarii din economie, de 5,6% în perioada dec19-aug20 (an/an), încasările din impozitul pe salarii au crescut cu 1,1% în primele nouă luni a.c., evoluţie explicată în principal de prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale. Cu toate acestea, încasările din luna septembrie prezintă o accelerare (+5,3% an/an), în concordanţă cu baza macroeconomică (Fig. 1).

Contribuţiile de asigurări au totalizat 82,92 miliarde lei în primele nouă luni ale anului 2020, în stagnare faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Totuşi, evoluţia lunară reflectă o revenire a dinamicii contribuţiilor în septembrie (+2,7% an/an), în condiţiile majorării fondului de salarii din economie cu 5,6% (Fig. 2).

Dinamica încasărilor din contribuţii sociale a fost afectată de: (i) prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale declarate de către contribuabili, (ii) modificarea bazei de calcul a CAS şi CASS datorată de salariaţii cu contract individual de muncă cu timp parţial şi (iii) scutirea de la plată a contribuţiei asiguratorii în muncă (pentru şomajul tehnic).

Încasările din impozitul pe profit au însumat 10,81 miliarde lei în primele trei trimestre ale anului curent, în scădere cu -13,8% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut (luna septembrie consemnând totuşi o dinamică pozitivă, de 28,1% an/an). În structură, încasările din impozitul pe profit de la agenţii economici s-au diminuat cu 9,3%, în timp ce încasările din impozitul pe profit de la băncile comerciale s-au contractat cu 51,5%.

Evoluţia negativă este explicată în principal de contracţia activităţii economice, amânarea achitării obligaţiilor fiscale de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit, precum şi de bonificaţiile de 5% pentru marii contribuabili, respectiv 10% pentru contribuabilii mici şi mijlocii, acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit (OUG 33/2020, bonificaţii acordate în sumă de cca 0,57 miliarde lei).

Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice au înregistrat 2,3 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în scădere cu 17,2% (an/an). Evoluţia acestor încasări a fost afectată, de asemenea, de amânarea plăţii obligaţiilor fiscale declarate de către contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, precum şi de bonificaţiile de 10% acordate acestora pentru plata impozitului la scadenţă (OUG 33/2020).

Încasările nete din TVA au înregistrat 40,72 miliarde lei în primele nouă luni ale anului 2020, în scădere cu 14,3% comparativ cu nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Pe fondul revenirii comerţului, dinamica negativă a veniturilor brute din TVA continuă să se amelioreze şi în luna septembrie (-1,7%) (Fig. 3).

Evoluţia încasărilor din TVA în primele trei trimestre ale anului a fost influenţată negativ de: (i) creşterea rambursărilor de TVA cu 23,8%, an/an (+3,22 miliarde lei) cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar pe perioada crizei; (ii) prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale declarate; (iii) evoluţiile nefavorabile din sectoarele economice începând cu luna martie (cu precădere industrie, servicii pentru populaţie şi comerţul cu autovehicule).

 

Veniturile din accize au însumat 22,2 miliarde lei în primele nouă luni ale anului 2020, prezentând o scădere de 3,0% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Declinul este explicat de contracţia încasărilor din accizele pentru produse energetice, de 20,0% (an/an) în perioada mar-sept 2020, în principal ca urmare a reducerii consumului de carburanţi în conjuctura actuală (limitarea consumului anumitor servicii – turism şi creşterea incidenţei muncii la domiliciu). În schimb, veniturile din accizele pentru produsele din tutun au consemnat un avans de 13,0% (an/an), susţinută şi de majorarea nivelului accizei la ţigarete.

Veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi au înregistrat 2,94 miliarde lei în primele nouă luni ale anului. Deşi au consemnat o creştere semnificativă faţă de încasările înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut, dinamica este explicată în principal de baza foarte redusă aferentă anului 2019, în condiţiile în care au fost restituite taxe pentru prima înmatriculare ce au fost încasate în anii precedenţi. De asemenea, avansul se datorează şi încasării taxelor de licenţă de la ANCOM.

Totodată, în cadrul veniturilor din această sursă, încasările din taxele pe jocurile de noroc s-au redus în perioada analizată cu 23,6% (an/an), în condiţiile scutirii de la plată a taxei aferente autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc pentru întreaga perioadă a stării de urgenţă decretate (OUG nr. 48/2020) şi amânării la plată a unor obligaţii.

Veniturile nefiscale au înregistrat 20,65 miliarde lei în primele trei trimestre ale anului 2020 şi prezintă o creştere de 2,2% faţă de încasările din aceeaşi perioadă a anului trecut. Dinamica acestora a fost influenţată pozitiv de vărsămintele din veniturile nete ale BNR (+0,6 miliarde lei).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 16,04 miliarde lei în primele nouă luni ale anului 2020, în creştere cu 44,2% faţă de perioada similară a anului trecut.

2. Cheltuielile bugetului general consolidat

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 294,99 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 15,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 3,8 puncte procentuale de la 24,1% din PIB 2019 la 27,9% din PIB în 2020. Majorarea cheltuielilor se datorează şi măsurilor care au fost avute în vedere pentru combaterea epidemiei de COVID-19, respectiv a sumelor necesare finanţării în regim de urgenţă a cheltuielilor de gestionare a situaţiei epidemiologice cauzate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pe de o parte, precum şi a măsurilor cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei cauzate de măsurile adoptate pentru limitarea infectării în rândul populaţiei. Astfel, până la finele lunii septembrie s-au plătit 4,07 miliarde lei pentru îndemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, 842,49 mil lei pentru îndemnizaţii acordate pentru alţi profesioniştii, precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 1,66 miliarde lei reprezentând sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părţi a salariului brut al angajaţilor menţinuţi în muncă (41,5%), 87,8 mil lei pentru îndemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.

În luna septembrie, s-a reflectat cel mai mare nivel de plăţi aferente unei luni din anul 2020, respectiv 38,9 miliarde lei faţă de o medie lunară de 32,0 miliarde lei. Acesta se explică prin faptul că pe lângă plăţile lunare din ultima perioadă, în luna septembrie se reflectă şi sumele suplimentare de 1,1 miliarde lei aferente majorării punctului de pensie cu 177 lei începând cu 1 septembrie 2020 şi majorării alocaţiilor de stat pentru copii de la 1 august cu aprox. 20% mai mult decât cea din iulie a.c.; 0,84 miliarde lei sume pentru despăgubirea producătorilor agricoli pentru culturile afectate de seceta; 0,3 miliarde lei sume din vanzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera pentru implementarea de masuri financiare in sectoare cu riscuri semnificative de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. De asemnea, s-au înregistrat plăţi mai mari decât media lunară de până acum aferente proiectelor de investiţii (2,64 miliarde lei), bunurilor şi serviciilor, în special pentru medicamente şi produse sanitare (1,0 miliarde lei), precum şi aferente măsurilor active şi concediilor medicale (0,9 miliarde lei).

Cheltuielile de personal au însumat 80,99 miliarde lei, în creştere cu 6,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, reflectându-se majorările salariale, îndemnizaţia de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât şi majorările salariale aplicate cu 1 ianuarie 2020. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,7% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului anterior. Din total cheltuielilor de personal, plăţile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 247,5 milioane lei.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii  au fost 39,61 miliarde lei, în creştere cu 12,7% faţă de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările faţă de medie se înregistrează la nivelul administraţiei locale inclusiv spitalele din subordinea acestora, majorări determinate în special de plăţi suplimentare pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi şi alte produse necesare diagnosticării şi tratării pacienţilor infectaţi cu coronavirusul SARS-CoV-2.

De asemenea, o creştere se reflectă şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 8,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat şi pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 104,01 miliarde lei în creştere cu 22,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2019, precum şi de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemnea, se reflectă şi majorarea de la 1 septembrie a.c. a nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum şi majorările privind alocaţiile de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, 1 ianuarie 2020 şi cea de la 1 august 2020 care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aprox. 20% mai mult decât cea plătită în luna iulie 2020.

Totodată, începând cu luna aprilie s-au realizat plăţi determinate de măsurile care au fost luate cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19, cum ar fi plata pentru îndemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului în valoare de 4,07 miliarde lei şi pentru îndemnizaţii acordate pentru alţi profesioniştii, pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2 în valoare de 842,49 mil lei, precum şi sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părţi a salariului brut al angajaţilor menţinuţi în muncă (41,5%) în valoare de 1,66 miliarde lei. De asemenea, se continuă decontările îndemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăţi restante aferente acestora, astfel că pâna la sfârşitul lunii septembrie plăţile au fost de 3,08 miliarde lei, de două ori mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu subvenţiile  au fost de 5,59 miliarde lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către sectorul agricol şi transporturi, respectiv subvenţii pentru sprijinirea producătorilor agricoli, subvenţii pentru transportul călătorilor şi pentru diferenţe de preţ şi tarif.

Alte cheltuieli  au fost de 5,6 miliarde lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile, precum şi îndemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ (87,8 milioane lei). De asemenea, în luna septembrie s-au plătit schemele de ajutor de stat acordate producătorilor agricoli care au fost afectaţi de secetă în valoare de 842,74 milioane lei.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 16,7 miliarde lei, cu 29,2% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 29,8 miliarde lei, cea mai mare sumă investită în economie în ultimii 10 ani aferentă primelor 9 luni ale anului, în creştere cu 29,8% mai mult decât aceeaşi perioadă a anului precedent, depăşind sumele investite pe tot anul în 2016, precum şi în anul 2017. În cadrul bugetului general consolidat, majorările apar la bugetul de stat şi la bugetele locale atât din fonduri naţionale, cât şi aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. Astfel, administraţia locală a investit cu 77,5% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut în proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2021.

 

De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 327,5 milioane lei pentru achiziţionarea de produse - stocuri de urgenţă medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecţiei cu coronavirusul SARS-COV-2. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările