Cum se modifică legea pensiilor şi legea salarizării unitare

FOTO Shuuterstock

Premierul Florin Cîţu şi vicepremierul Raluca Turcan a făcut o serie de precizări privind necesitatea modificării legilor salarizării unitare şi a pensiilor, astfel încât să fie eliminate inechităţile.

„În acest moment ne uităm la modificarea a două legi care au creat probleme sustenabilităţii finanţelor publice în România. Vorbim de legea salarizării unitare, care a fost prezentată public ca o lege care trebuia să elimine inechităţile din administraţia publică, dar a creat probleme cu tot felul de excepţii care au apărut în ultimii ani. Când a fost prezentată această lege, s-a spus că preşedintele României are salariul cel mai mare şi de acolo pornim cu restul salariilor.

Nu mai este aşa, preşedintele României nu mai are salariul cel mai mare şi trebuie să reanalizăm această lege a salarizării. Legea pensiilor – această coaliţie a spus din primul moment, vrem o lege a pensiilor bazată pe contributivitate”, a spus Cîţu.

Toate pensiile vor fi recalculate începând din acest an

Ministrul Muncii Raluca Turcan a venit ulterior cu precizări, subliniind nu numai necesitatea recalculării pensiilor, ci şi a reglării sporurilor acordate bugetarilor.

„Anul acesta, planul este următorul: începem procesul de reclaculare a pensiilor. În zilele următoare voi emite un ordin prin care se evaluează toate dosarele de pensie, astfel încât ele să fie pregătite pentru o nouă lege a pensiilor, bazată pe contributivitate şi echitate. În maxim un an şi jumătate se pot recalcula absolut toate pensiile din România”, a spus vicepremierul. 

Ministrul Muncii a subliniat că este vorba despre aproximativ 5 milioane de dosare de pensii – 4,9 aflate în plată, număr care ar putea ajunge mult mai mare având în vedere că lunar se pensionează încă aproximativ 200.000 de noi persoane. „Aceste dosare intră în pregătire cu toate componentele astfel încât în momentul în care agreăm prin lege formula prin care vom merge cu recalcularea pensiilor, ele să poată să fie automat recalculate.

Pentru asta avem nevoie de 1.000 de persoane angajate în casele de pensii pe perioadă determinată, ne trebuie echipamente, softuri. Intenţionăm ca aceste cheltuieli să le asigurăm prin Programul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă pentru că reprezintă o măsură de reformă”, a mai spus Raluca Turcan.

În ce priveşte elaborarea unei noi legi a pensiilor, vicepremierul a adăugat că procesul este unul laborios şi presupune mai multe etape.

„Una este etapa legislativă în care trebuie să găsim o formulă care să aducă echitate, contributivitate şi, da, să privim şi spre pensiile speciale, pentru că nu putem face abstracţie de aceste pensii, care să fie aduse la un nivel de echilibru între contributivitate şi criteriul favorizant. Procesul legislativ presupune că Guvernul va veni cu un proiect de lege care va fi trimis în Parlament şi acolo va fi dezbătut”, a adăugat oficialul.

Se verifică salariile şi sporurile bugetarilor

O echipă mixtă formată din reprezentanţi ai Ministerului Muncii, Ministerului Apărărării, Ministerului de Interne şi Ministerului Finanţelor analizează nivelul salariilor bugetarilor în special în privinţa sporurilor pe care aceştia le primesc şi nu sunt rapoartate la salariul de bază.

„Această echipă va pregăti o formulă care să reaşeze în primul rând raportarea sporurilor la salariul de bază. Noi credem că trebuie să existe un plafon care să nu mai fie depăşit cu niciun fel de excepţie (...) Aşezăm nivelul sporurilor raportat la nivelul salariilor de bază, reanalizăm numărul sporurilor, pentru că sunt unele sporuri care pur şi simplu nu sunt justificate şi evaluăm ca ele să fie acordate în sumă fixă”, a explicat ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, la B1 TV.

Motivul acestei analize a salariilor bugetarilor este nivelul la care au ajuns unele salarii ale angajaţilor din companii de stat şi instituţii publice. „Problema este de aplicare a legii şi vina nu o au cei care au beneficiat de sporuri peste plafonul prevăzut de lege, ci la cei care în permanenţă, prin diferite modificări la legislaţia în vigoare au permis tot felul de excepţii. Din nefericire o lege a salarizării unitare în sistemul public a devenit, prin excepţii, o lege a salarizării neunitare”, a spus Turcan. 

Oficialul a explicat că, în mod normal, principiul legii salarizării unitare era ca sporurile să nu depăşească 30% din salariul de bază. „Acest plafon de 30% a fost depăşit, o dată, prin excepţii pentru anumitecategorii bugetare, după care el a fost transferat la ordonatorul principal de credite, au început să adauge sporuri neţinând cont de funcţiile de bază şi am ajuns să avem funcţii cu salarii diferite de bază, oamenii au dat în judecată pentru că considerau că la pregătirea egală, muncă egală trebuiau să aibă un salariu egal. Au câştigat mulţi dintre ei în instanţă şi am ajuns ca unii dintre ei să aibă lefuri mai mari decât alţii din aceeaşi categorie ocupaţională care nu au mai dat statul în judecată”, a explicat ministrul Turcan.

Florin Cîţu: Implementăm reforma pe doi ani 

Anterior, premierul Florin Cîţu anunţase că se lucrează la o analiză a salariilor bugetarilor, implicit sporurile încasate de aceştia, în paralel cu proiectul de buget pe anul 2021.

„Aici este vorba de o reformă pe care vrem să o introducem pe doi ani de zile. O mare parte din ce vom adopta în 2021 va avea impact în 2022. Deci nu ne gândim doar la bugetul pe 2021, ne gândim pe doi ani de zile.  Eu aşa mă uit la acest buget şi la investiţii şi la cheltuielile de personal. La tot acest ansamblu ne uităm pentru cei doi ani de zile”, a afirmat premierul, sugerând că se aşteaptă la o scădere a cheltuielilor de personal, ceea ce va avea impact asupra bugetelor din anii 2022 şi 2023, bani care se vor duce spre investiţii.

Premierul a vorbit şi despre variante în discuţie privind ocuparea posturilor de conducere: „Sunt mai multe variante. De exemplu o rotaţie – să nu mai rămână aceeaşi poziţie de 20 de ani de zile, după un mandat sau două mandate de director general în funcţie să trebuiască să schimbi locul în altă parte”.

Ministrul Muncii: Sunt beneficiari de ajutoare sociale „fentează” sistemul

Pe de altă parte, ministrul Muncii a declarat că anchetele pentru plata ajutoarelor sociale ar fi trebuit făcute o dată la 6 luni, dar acestea nu au mai fost efectuate de 2 ani şi că sunt mulţi beneficiari de astfel de indemnizaţii lunare care „fentează sistemul”.

Raluca Turcan a ţinut să precizeze că nimeni nu şi-a pus problema ce se întâmplă cu cei 170.000 de beneficiari de ajutor social, atunci când împlinesc vârsta standard de pensionare, de 65 de ani, având în vedere că ei nu au nicio zi de contributivitate.

„Practic ei şi după 65 de ani vor fi tot dependenţi de ajutorul social şi într-un fel aruncaţi în sărăcie până la finalul vieţii (...) Pensia minimă socială este pentru oamenii care au contribuit la sistemul de pensii”, a explicat ministrul referindu-se la minimum necxesar de contributivitate pentru ieşirea la pensie, care potrivit legii este de 15 ani. 

Potrivit ultimelor date publicate de ANPIS, în luna noiembrie 2020, numărul beneficiarilor de ajutoare sociale la nivel naţional a fost 173.636 de persoane, suma totală plătită acestora fiind de aproape 46 de milioane de lei.