Cum investesc străinii în România, judeţ cu judeţ - INFOGRAFIE

Bucureştiul, Ilfovul şi judeţele cu infrastructură dezvoltată au atras cele mai multe investiţii în societăţi cu participare străină la capital, în timp ce judeţele din sud şi cele cu infrastructură precară numără doar câteva companii.

Repartizarea pe judeţe a companiilor străine înfiinţate în primul semestru relevă faptul că investitorii se orientează după mărimea oraşelor-ţintă şi după gradul de dezvoltare a infrastructurii, reiese din statisticile Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.

În prima jumătate a acestui an, cele mai multe companii cu participare străină la capital au fost înfiinţate în Bucureşti (1.099 de societăţi), Ilfov (230) şi Timiş (221), iar cele mai puţine se regăsesc în Teleorman (4 societăţi), Tulcea (5) şi Vaslui (8).

În total, 13 judeţe se pot lăuda cu mai mult de 50 de societăţi înfiinţate de străini, în timp ce alte 17 judeţe consemnează mai puţin de 20 de astfel de companii.

Mărimea contează

Pe lângă municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, în topul celor mai numeroase investiţii străine se regăsesc aproape toate oraşele mari: Timişoara, Cluj-Napoca, Oradea, Arad, Iaşi, Constanţa, Braşov sau Ploieşti.

Explicaţia pentru acest fenomen este că investitorii străini preferă zonele în care populaţia este densă, având un „bazin“ suficient de mare pentru a-şi recruta personalul necesar. În plus, oraşele mari mai au şi avantajul că forţa de muncă este mai bine calificată.

Per total, capitalul social subscris în prima jumătate a acestui an a fost de 19,48 milioane de dolari, fiind înregistrate 3.054 de societăţi cu participaţie străină, mai reiese din statisticile Registrului Comerţului.

Ai autostradă, ai investiţii străine

O altă concluzie ce poate fi trasă observând harta investiţiilor străine este preferinţa investitorilor străini pentru judeţele care stau bine la capitolul infrastructură.

Practic, toate judeţele din topul investiţiilor străine sunt străbătute de autostrăzi sau, cel puţin, de magistrale feroviare. Iar în zonele cu infrastructură precară abia dacă se regăsesc 10-20 de firme străine înfiinţate în 2015.

Încă o concluzie care ar trebui să-i pună pe gânduri pe strategii de la butoanele economiei: în aproape toate judeţele situate de-a lungul Dunării (cu excepţiile Timiş şi Dolj) numărul de firme înfiinţate de străini este foarte mic.

Nu are Dunărea un potenţial de atracţie a capitalului străin, sau la nivelul autorităţilor nu se ştie cum s-ar putea fructifica acest potenţial?

De unde vine capitalul

Soldul existent la data de 30 iunie 2015, adică totalul capitalului străin investit în România (capital subscris plus majorări de capital minus radieri de firme) în ultimii 25 de ani, este de 55,4 miliarde de dolari, cu un număr total de 201.689 de societăţi comerciale.

Aproape toate ţările din Uniunea Europeană sunt prezente în topul primelor 50 de state din care provine capitalul străin investit în România.

Olanda ocupă primul loc în acest top, cu 11,5 miliarde de dolari capital investit în 4.696 de societăţi, urmată de Austria (6,9 miliarde de dolari investiţi în 6.957 de societăţi), Germania (6,5 miliarde de dolari, 20.866 de societăţi), Cipru (4,8 miliarde de dolari, 5.650 de societăţi) şi Franţa (3,4 miliarde de dolari, 8.177 de societăţi).

Italia este ţara cu cele mai multe firme deschise în ultimii 25 de ani în România (40.745), urmată de Germania (20.866), Turcia (14.180), Ungaria (12.826) şi China (11.687), mai arată statisticile Registrului Comerţului.

În fine, dacă ar fi să creionăm un fel de profil - ce fel de judeţ preferă investitorii străini -, ar rezulta un teritoriu relativ intens populat, străbătut de reţele solide de infrastructură sau, cel puţin, cu deschidere către vestul ţării, în care se găseşte suficientă forţă de muncă bine instruită.