Criptomonedele, instrumente bancare ale viitorului

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Bitcoin FOTO Shutterstock

Pentru autorităţile de reglementare există preocupări serioase legate de riscurile cu care cei care cumpără criptomonede se confruntă: noua tulpină Covid-19 care poate aduce schimbări pe piaţa de tranzacţionare, o frică de recesiune globală, inflaţia în creştere şi percepţia din ce în ce mai negativă pentru politica monetară contemporană, sunt doar câteva din provocările secolului.

Condiţiile actuale la nivel global / internaţional

1. Piaţa criptomonedelor a trecut de pragul de un trilion de dolari pentru prima dată în istorie, iar Bitcoin a crescut cu aproximativ 30% de la începutul anului şi cu 370% în ultimele 12 luni.

2. Pe lista de priorităţi a administraţiei Biden se află şi reglementarea criptomonedelor.

3. China încearcă deja de câţiva ani să îşi lanseze propria monedă digitală prin metoda de a identifica mai multe entităţi care au potenţialul de a-i ajuta pentru listare, ceea ce s-ar putea contura drept un competitor pentru dominaţia dolarului american.

4. Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a susţinut că este nevoie de o soluţie globală, care să fie aplicabilă oricărui stat. Majoritatea statelor membre ale O.C.D.E. (inclusiv SUA, Marea Britanie, Spania, Germania, Franţa, Japonia, Coreea de Sud şi Australia), ce cuprinde peste 60% din P.I.B.-ul nominal global, sunt din ce în ce mai interesate de reglementarea monedelor digitale, inclusiv de impozitarea acestora.

5. Un număr de instituţii financiare au recunoscut deja potenţialul crypto: J.P. Morgan a început să strângă Coinbase şi Gemini; Visa şi Mastercard au oferit servicii pentru companii crypto; PayPal a lansat un nou serviciu care permite utilizatorilor să cumpere, să vândă sau să păstreze cryptomonede; Fidelity a lansat un index Bitcoin, care pare să fie cel mai recent joc de pe Wall Street pentru pariuri crypto instituţionale pe bani mulţi; Facebook şi Google au avansat serios cu planurile creării unor noi monede digitale. 

6. Banca Reglementelor Internaţionale a emis un raport care indică faptul că 80% din băncile centrale ale lumii lucrează la o formă de monedă digitală.

7. România intră în lumea monedelor virtuale şi a lansa prima criptomonedă prin fondatorul Elrond, al doilea unicorn românesc, după UiPath.

8. Uniunea Europeană şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică îşi propun să reglementeze domeniul monedelor digitale, astfel încât administraţiile fiscale naţionale să obţină informaţiile de care au nevoie pentru stoparea pierderii de venituri, dar şi pentru unificarea cadrului legal şi a sancţiunilor aplicate pe baza dispoziţiilor actuale.

Sunt doar câteva din semnalele actuale ce au în vedere viitorul sectorului finanţelor al statelor member U.E. şi la nivel mondial. Dar pentru a acumula un bagaj de cunoştinţe străine/necunoscute pentru o bună parte a populaţiei trecută prin epoca comunistă/totalitară, se va analiza acest instrument bancar al viitorului.

În condiţiile în care la 1 ianuarie 2021 populaţia după domiciliu din România a fost de 22.089.000 de persoane, în scădere cu 0,50 % faţă de 1 ianuarie 2020, din care, populaţia din mediul urban a fost de 12.442.000 persoane, în scădere cu 0,60 %. Potrivit I.N.S. indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 115 - la 1 ianuarie 2020 - la 118,7 persoane vârstnice la 100 persoane tinere - la 1 ianuarie 2021. Cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 40 - 44 ani de 8,60%.

Criptomonedele

Astfel, criptomonedele nu sunt emise de vreo bancă, ci de o platformă virtuală printr - un procedeu extrem de complex. În funcţie de cererea pe piaţă, acesteia îi scade sau îi creşte valoarea.

Banii virtuali se obţin printr-un proces numit minare, prin care un calculator ultraperformant legat la o platformă virtuală caută soluţii la anumite formule matematice complexe. Cu cât mai dificile sunt acestea, cu atât creşte şi valoarea monedei obţinute. Sunt anumite tipuri de minare care utilizează mai mult memorii interne sau procesuale - procesorul grafic, dispozitive hardware, etc. Există exchange-uri, puncte în care poţi să iei o criptomonedă şi să o transformi într-o valută reală, în euro, în lei sau în dolari.

Portofelele digitale în care se ţin criptomonedele sunt foarte sigure şi nu pot fi sparte de infractori cibernetici, susţin cei care lucrează cu astfel de platforme. Sunt de fapt, algoritmi matematici care creează o securitate în criptomonede. Accesul se face prin deschiderea unui browser şi căutarea unei platforme de specialitate.

Perspectiva pe piaţa criptomonedelor

Pentru Bitcoin, anul trecut a coincis cu o evoluţie impresionantă în adaptarea pe piaţă. Companii mari i-au oferit validare, fie prin investiţii serioase - Square a investit 50 milioane dolari, fie prin includerea în sistemele lor de plată - utilizatorii PayPal pot să cumpere şi să vândă Bitcoin.

Noi monede digitale: Etherum, principalul competitor Bitcoin, s-a majorat cu 33% de anul trecut până în prezent. Ripple, o alternativă viabilă la sistemul de plăţi prin transfer bancar, s-a majorat la 107% faţă de luna noiembrie a anului precedent. Litcoin a înregistrat o creştere de 167%. Cosmos se dezvoltă prin apariţia „internet al blockchain-urilor” care va permite utilizatorilor să se conecteze şi să interacţioneze într-un mod similar cu dispozitivele clasice. Bitcoin Cash – deşi numele îi poate induce în eroare pe investitori - nu are legătură cu Bitcoin, reprezintă o opţiune mai ieftină faţă de aceasta, şi enumerarea acestor banii digitali poate continua.

Cine ne dă garanţia că această formă de investire a banilor noştri pentru zile negre este sigură pe termen mediu sau lung.

Prima criptomonedă, Bitcoin, a fost creată în 2009, iar fenomenul continuă să ia amploare. Tinerii cred că aşa cum am trecut de la telefonul clasic la smartphone şi de la cărţi tipărite pe hârtie la ebooks, tot aşa vom ajunge să folosim şi banii digitali. În următorii ani este posibil să vedem o transformare semnificativă a întregului sistem financiar, la tehnologia blockchain – o listă dinamică de înregistrări în mod eficient, verificabil şi permanent.

La fel ca şi acum când deschizi o tabletă, nu ştim ce tehnologie utilizează, cum se încarcă un site, cum se trimite un mail, care sunt protocoalele, la fel şi blockchain-ul va ajunge să fie folosit în multe domenii şi nici măcar nu vom şti acest lucru. Din punct de vedere al garanţiei rămâne de văzut.

Tratamentul fiscal al tranzacţiilor cu criptomonede

Interesul pentru monedele virtuale a căpătat o amploare tot mai mare în ultimii ani. Conform unor estimări recente, realizate de o platformă de tranzacţionare, numărul utilizatorilor de criptomonede a crescut cu peste 10 milioane, la nivel global, în perioada decembrie 2020 - ianuarie 2021.

În România, tranzacţiile cu monede virtuale au fost pentru prima dată reglementate în 2019, prin intermediul Legii nr. 30 din 2019, care a introdus în Codul Fiscal prevederi referitoare la impozitarea veniturilor obţinute.

Veniturile din transferul de monedă virtuală se încadrează în categoria veniturilor din alte surse şi sunt supuse regimului fiscal specific pentru această categorie, cu anumite particularităţi. Una dintre particularităţi este aceea că determinarea impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale aplicabile este în sarcina celor care realizează veniturile, nu în sarcina plătitorilor de venit - cum este în cazul altor venituri din aceeaşi categorie.

Astfel, persoanele fizice care obţin venituri din acest tip de tranzacţii sunt obligate să le declare prin depunerea declaraţiei unice şi să plătească impozitul pe venit şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate C.A.S.S. Anul acesta, declaraţia trebuie depusă până la data de 25 mai, pentru veniturile obţinute în 2020 din tranzacţiile cu criptomonede şi pentru cele estimate a fi realizate în 2021. Pentru contribuabilii cu rezidenţa fiscală în România, obligaţia de a declara veniturile din criptomonede prin declaraţia unică există indiferent dacă acestea sunt obţinute din România sau din străinătate.

În ceea ce priveşte impozitul pe venit, cota de 10% se aplică asupra câştigului obţinut din transferul de monedă virtuală, şi nu asupra venitului brut. Prin urmare, pentru a stabili baza de impunere, din preţul de vânzare a monedelor virtuale se poate deduce preţul de achiziţie a acestora.

În plus, pot fi deduse şi costurile directe aferente tranzacţiilor - în acest context, ar putea fi relevante comisioanele diverselor platforme de tranzacţionare sau comisioane de validare a tranzacţiilor în reţea pentru operaţiunile directe între utilizatori.

Formatul actual al declaraţiei unice prevede ca, pentru veniturile de acest tip obţinute din România, să fie introdus direct câştigul realizat - deducerile posibile fiind operate înainte de introducerea datelor în declaraţie. În schimb, pentru veniturile obţinute din străinătate, deducerile trebuie reflectate în cadrul declaraţiei - prin introducerea venitului brut şi a cheltuielilor/sumelor deductibile.

Sunt exceptate de la obligaţia de declarare, respectiv de plată a impozitului, câştigurile mai mici de 200 de lei / tranzacţie, însă doar în situaţia în care totalul câştigurilor dintr-un an fiscal nu depăşeşte nivelul de 600 de lei.

Referitor la C.A.S.S., pentru anul 2020 contribuţia este datorată numai dacă totalul veniturilor realizate - fie doar din tranzacţii cu monede virtuale, fie cumulat cu cele din alte surse extra-salariale, este cel puţin egal cu 12 salarii minime brute pe ţară - pentru 2020, plafonul este de 26.760 de lei. Cota C.A.S.S. de 10% se aplică la acest plafon, astfel că, anul acesta, suma datorată în contul contribuţiei de sănătate este de 2.676 de lei, indiferent de nivelul câştigurilor realizate.

Faţă de particularităţile de mai sus, un aspect relevant, ce ridică în continuare dificultăţi de interpretare, este cel al momentului la care beneficiarul venitului trebuie să determine câştigul de declarat. În principiu, momentul ar trebui să coincidă cu cel la care are loc conversia din unităţi de criptomonedă în unităţi ale unei monede convenţionale: lei, euro, dolari etc.

În principiu, operarea conversiei fără transferul din platformă în conturile bancare nu oferă un beneficiu real, tangibil, beneficiarului - de regulă, fondurile pot fi utilizate numai pentru achiziţia de unităţi de criptomonede atât timp cât sunt în gestiunea platformei. În consecinţă, simpla conversie operată în cadrul platformei nu ar trebui să implice impozitarea veniturilor. Acest moment survine abia când fondurile sunt transferate din platformă în conturile bancare ale persoanei care le deţine.

Trebuie ţinut cont, totuşi, de particularităţile fiecărei platforme. Mecanismele derulate în spatele unei simple conversii din criptomonedă în monedă convenţională pot fi complexe şi nu sunt întotdeauna vizibile utilizatorilor pentru a putea determina cu certitudine momentul în care beneficiul părăseşte tărâmul virtual pentru cel tangibil, reglementat.

Concluzie finală

Achiziţiile de monede virtuale pot crea mari probleme băncilor, dacă clienţii fac plasamente nerentabile şi nu mai pot să îşi plătească datoriile. Există şi riscul ca hoţii să folosească carduri furate sau bazate pe identităţi furate pentru a cumpăra monede virtuale. În plus, autorităţile de reglementare cer băncilor să monitorizeze tranzacţiile clienţilor pentru a preveni spălarea de bani, ceea ce nu este uşor dacă dolarii sunt convertiţi în monede virtuale.

Aşadar, ţinând cont de schimbările frecvente din acest domeniu, actualul cadru fiscal pentru operaţiunile cu criptomonede necesită, la rândul său, o reinterpretare continuă pentru a fi adaptat la evoluţiile din piaţă. Alinierea tratamentului fiscal al monedelor virtuale cu alte obiective sau tendinţe politice, inclusiv cu utilizarea în scădere a numerarului, care este accelerată şi de pandemia COVID-19, sau cu politica de mediu, având în vedere, de exemplu, că exploatarea monedelor virtuale poate să se dovedească mare consumatoare de energie.

Tehnica poate îmbunătăţi eficienţa şi incluziunea sistemului financiar şi a economiei, cripto-activele ridică probleme cu privire la protecţia consumatorilor şi a investitorilor, la integritatea pieţei, evaziunea fiscală, spălarea banilor şi finanţarea terorismului.

Pentru europeni, însă, aplicarea corectă a obligaţiei fiscale se bazează pe o raportare adecvată şi pe capacitatea administraţiilor fiscale de a avea acces la informaţii. Comisia a anunţat la rândul său că intenţionează să oblige intermediarii să raporteze tranzacţiile de tip cripto, printr-o nouă directivă - DAC 8.

Dispoziţiile existente ale Directivei 2011/16/EU privind cooperarea administrativă între statele membre, precizează faptul că pentru cripto-active şi bani electronici, nu există o astfel de obligaţie de raportare, deoarece cripto-activele şi banii electronici, precum şi intermediarii relevanţi pentru aceste active, nu sunt în prezent acoperiţi în totalitate de directive, iar autorităţile fiscale naţionale nu pot obţine aceste informaţii.

Acest lucru este deosebit de îngrijorător într-un domeniu în care toate platformele sunt digitale şi, prin urmare, îşi mută cu uşurinţă activităţile între statele membre şi desfăşoară activităţi transfrontaliere. În general, nivelul transparenţei fiscale este foarte scăzut mai ales pentru că această nouă tehnologie este, de asemenea, utilizată pentru a crea, păstra şi transfera active fără intermediari terţi.

Deci nenumărate probleme la care trebuie să ne adaptăm atât noi ca cetăţeni, cât şi societatea în ansamblul ei.

Dr. ec. Viorel Crăciuneanu

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite