Consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu: Cum repornim economia? Nu funcţionează cu buton start/stop. „Stay at home“ va fi înlocuit cu „stay safe“
0
Consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu afirmă că, în ciuda crizei fără precedent, economia se va redresa, mai devreme sau mai târziu, deşi nu are un buton start/stop, aşa că pentru unele sectoare va fi mai dificilă repornirea şi va funcţiona pe principiul „stay safe” (rămâi în siguranţă). Economistul propune şi o serie de recomandări pentru relansarea economică.
Cosmin Marinescu susţine, într-un articol publicat pe blogul personal, că criza-corona economică nu este o criză standard, ciclică, ale cărei cauze să provină din sfera dezechilibrelor financiare, precum a fost criza economică din 2008-2009. Potrivit lui, criza-corona a găsit România dezarmată ca spaţiu bugetar de intervenţie, date fiind politicile pro-ciclice hazardate ale fostei guvernări, care au făcut din România campioana europeană a deficitelor bugetare.
Astfel, pentru că România este singura din UE care a evoluat în ultimii ani pe contrasensul echilibrelor economice, spaţiul de intervenţie în 2020 este limitat la deficitul pe care statul îl poate finanţa.
Cosmin Marinescu afirmă că, deşi în curând tot mai multe sectoare îşi vor relua treptat activitatea, oamenii vor întoarce la muncă, iar producţia pusă în stand-by vreme de săptămâni va fi „repornită”, aceasta nu înseamnă, însă, că economia în ansamblu va fi repornită. Asta pentru că „starea de urgenţă” a perturbat serios consumul şi cererea. Astfel, în locul înclinaţiei spre consum, care a dat nota economică a ultimilor ani, atât în societate, cât şi la nivelul companiilor, s-au instaurat atitudini prudente, multiple temeri şi incertitudini în raport cu viitorul.
Cum repornim economia?
Problema este că repornirea economiei nu se poate face întocmai precum a avut loc „oprirea” acesteia, afirmă consilierul prezidenţial. De fapt, spune el, economia nu a fost oprită, cu excepţia unor sectoare a căror activitate a fost explicit suspendată prin decizia autorităţilor, cum ar fi turismul, Horeca, organizarea de evenimente etc.
„Problema cu repornirea economiei ţine de faptul că economia nu funcţionează asemeni unui computer sau motor, înzestrat cu buton start/stop şi a cărei funcţionare este identică după fiecare sesiune de shutdown”, susţine Cosmin Marinescu.
În acest sens, unele sectoare vor avea continuitate în funcţionare, altele vor avea nevoie de mai mult timp pentru a se trezi la viaţă, altele vor fi complet reconfigurate după trecerea actualei crize. Mai concret, economia post-corona va fi diferită de cea de dinaintea epidemiei. Ceea ce spunem acum că vrem să „repornim” va ajunge să reprezinte, de fapt, o altă (nouă) economie, după cum şi realitatea socială se va schimba semnificativ, probabil pentru mult timp de acum înainte, afirmă economistul.
„Probabil că, în următoarea etapă a vieţii noastre, economia va fi într-o mai mică măsură una a mobilităţii şi mai mult o economie a securităţii – sanitare, alimentare, energetice. Vom avea mai puţin o economie a interacţiunii personale şi mai mult una a comunicării digitale. Chiar dacă se va renunţa în curând la «stay at home», acesta va fi înlocuit cu «stay safe«, iar telemunca, videoconferinţele, măsurile de protecţie şi de distanţare socială vor continua să facă parte din viaţa noastră cotidiană”, spune el.
Măsuri de relansare
Cosmin Marinescu este de părere că soluţiile pentru relansarea economică trebuie gândite nu doar în raport cu economia de dinaintea crizei, ci cu privirea aţintită cât mai departe în viitor.
El afirmă că prima şi cea mai importantă direcţie este rezolvarea crizei de sănătate publică, deoarece economia se hrăneşte din încredere şi predictibilitate. De aici ar rezulta doza de optimism şi de perspectivă pozitivă care ar susţine consumul – deci relansarea cererii. „Este foarte probabil ca problemele de sănătate publică să nu dispară foarte curând iar soluţia medicală certă (vaccin şi/sau tratament) să întârzie să apară. În aceste condiţii, va trebui să învăţăm să convieţuim cu acest coronavirus”, afirmă consilierul prezidenţial.
A doua direcţie vizează măsuri guvernamentale care să ofere soluţii eficiente, prin care mediul de afaceri să acumuleze treptat încredere, iar apetitul antreprenorial să revină – deci relansarea ofertei. Potrivit lui, este foarte importantă implementarea schemei IMM Invest a creditelor garantate, credite destinate IMM-urilor, micilor întreprinzători, meşteşugari sau fermieri, adică tocmai celor mai vulnerabile categorii în faţa crizei economice.
A treia direcţie vizează utilizarea soluţiilor comune care se conturează la nivelul UE, prin care România să mobilizeze sume importante, necesare stimulării economice, nu doar în perioada imediată şi nu doar pentru sectoarele direct afectate.
Se încarcă comentariile...
