Cinci obstacole care împiedică România să adere la zona euro

2019 este cea mai recentă ţintă fixată de România pentru aderarea la zona euro, dar cel mai probabil nu va fi atinsă

Nivelul slab de dezvoltare al unora dintre regiunile ţării, precum şi productivitatea scăzută arată că România nu este pregătită  pentru a intra în zona euro, reiese dintr-un studiu realizat de mai mulţi economişti

Dacă Bucureşti, Timişoara sau Cluj au un grad de dezvoltare apropiat de media europeană, nu acelaşi lucru se poate spune despre alte oraşe din estul ţării. În aceste condiţii, România nu este un candidat pregătit pentru zona euro, a spus, ieri, Daniel Dăianu, coordonator al echipei care a realizat studiul „Aderarea României la zona euro: întrebarea este, în ce condiţii”. Lucrarea a fost prezentată ieri în cadrul unei conferinţe, la Banca Naţională a României.

Zona euro este, la rândul său, nepregătită să se extindă, iar unele state membre, cum ar fi Grecia sau Portugalia, au fost acceptate pe criterii politice, nu neapărat economice.

Până acum, România, obligată prin contractul de aderare la Uniunea Europeană să devină şi membră a zonei unice monetare, nu are încă o strategie pentru adoptarea euro. „Am mutat data privind aderarea în 2019, urmează să fie prinsă în calendarul de convergenţă 2017 - 2020 ce va fi publicat în martie 2017, în care vom stabili şi calendarul aderării”, a spus ieri, în cadrul conferinţei organziate la BNR, Enache Jiru, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice.

„S-a stabilit şi comitetul pentru aderare, prin Hotărâre de Guvern, pentru a determina pe bază de studii data şi anul fezabile şi programul cel mai fezabil”, a spus Jiru.

Există cel puţin cinci factori ce ţin România departe de zona euro: nivelul PIB-ului per capita, productivitatea scăzută, diferenţa mare între nivelul de dezvoltare a regiunilor, veniturile fiscale reduse, lipsa convergenţei culturale, au spus lectorii conferinţei. Suntem departe de a adera, în ciuda faptului că, pe hârtie, îndeplinim toate criteriile nominale ce ţin de inflaţie, evoluţia cursului de schimb, datorie publică etc.  

PIB-ul per capita, la jumătatea nivelului din UE

Astfel, în 2015, PIB-ul pe cap de locuitor reprezenta, în România, 57% din nivelul mediu din Uniunea Europeană. România ar trebui să ajungă la circa 75% , înainte de a adera la zona euro, deoarece altfel s-ar putea să fie nepregătită pentru provocările care apar, susţine Daniel Dăianu.

Diferenţe mari de dezvoltare
Una dintre problemele României ţine şi de diferenţele mari de dezvoltare între regiuni. Dacă în Bucureşti, în prezent, există un PIB pe cap de locuitor de 120% din media UE, în alte oraşe din ţară de abia se ajunge la nivelul a câteva zeci de procente. „România are cele mai mari decalaje regionale din UE”, a spus Aura Socol, unul din autorii studiului „Aderarea României la zona euro: întrebarea este, în ce condiţii”.

Este greu de crezut că aceste dezechilibre se vor regla rapid, în condiţiile în care mobilitatea forţei de muncă, la nivel intern, este redusă. Asta în ciuda faptului că suntem una din ţările cu mulţi emigraţi, deci cu mobilitate externă.   

Productivitate scăzută

România are nevoie de totodată şi de o convergenţă a veniturilor cu zona euro, prin urmare, acestea trebuie să crească. „Nu pledăm pentru creşteri salariale, dar România nu mai poate rămâne competitivă doar prin salariile scăzute. Are nevoie de o creştere de productivitate”, a  spus Daniel Dăianu.

Politica fiscală

Dacă România aderă la euro, nu va mai avea posibilitatea de a regla dezechilibrele externe prin devalorizarea monedei. Astfel, singura metodă de reglare va fi politica fiscală. Însă, spaţiul de manevră este extrem de redus, în condiţiile în care veniturile fiscale sunt în prezent de numai 27 – 28% din PIB, iar la anul vor ajunge la cel mai scăzut nivel din ultimii ani, respectiv 25,8% din PIB, potrivit estimărilor Comisiei Europene.

Lipsa convergenţei culturale

Dincolo de aceste aspecte sociale şi economice, România este departe şi de convergenţa culturală cu zona euro. Astfel, potrivit economisului şef al BNR, Valentin Lazea, există trei lucruri la care stăm foarte prost: „am avea nevoie de un efort continuu, şi nu de heirupism, de un spirit comunitar, şi nu individualist şi să respectăm contractele pe care le semnăm”, a spus economistul şef al BNR.

 „România stă prost la capitolul convergenţă culturală. În zona euro, trebuie depus un efort continuu, să nu existe heirupism. Partidele trebuie să ne spună că ne pregătim de maraton, nu de cursa de 100 de metri. Cu o astfel de mentalitate nu avem ce căuta, cultural, în zona euro”, a spus Lazea.