CFA România: Pieţele semnalizează recesiunea

Influenţa incertitudinilor şi controversatelor măsuri fiscal interne, în contextual riscurilor internaţionale au potenţialul de a frâna economia românească în următoarele 12 luni, până la punctul de intrare în recesiune, consider Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România, într-o amplă analiză economică.

Prognoza pesimistă, care include ipoteza intrării în recesiune este susţinută atât de realitatea reducerii planurilor de investiţii ale companiilor care operează în România, din cauza incertitudinii legislative, cât şi prin reducerea cererii externe, reflex al încetinirii economiilor partenere.

Sondajul CFA România, pe lângă calculul indicatorului de încredere macroeconomică, realizează şi o evaluare a anticipaţiilor cu privire la parametrii macroeconomici şi ai pieţelor financiare. Mă voi referi la doi dintre aceşti parametri.

Presiuni inflaţioniste

Primul este posibilitatea intensificării inflaţiei. Cum OUG 114/2018 introduce impozite indirecte – de exemplu, impozite pe cifra de afaceri, -, care afectează preţul final. Chiar în situaţia în care preţul la consumatorul individual este plafonat, cum este preţul pentru furnizarea serviciilor pentru companii nu este plafonat, tot vor exista efecte de runda a doua asupra ratei inflaţiei (cum energia intră în realizarea oricărui produs).

Sensibilitatea Bursei

Al doilea parametru este evoluţia Bursei de Valori Bucureşti (măsurată prin indicele BET). În cazul acestuia, peste 73% dintre participanţi anticipează o scădere în următoarele 12 luni. Sunt trei motive care conduc la această evoluţie: evaluarea (valoarea) companiilor, lichiditatea pieţei şi mediul extern.

În ceea ceea priveşte valoarea companiilor cotate la Bursa de Valori Bucureşti, unul dintre factorii esenţiali în determinarea acesteia este profitul obţinut de companie. Valoarea unei companii este dată de veniturile viitoare aduse de companie pentru acţionar. Cum pentru unele companii, afectate de OUG 114/2018, aceste venituri se reduc, şi chiar semnificativ, valoarea companiei se va reduce proporţional cu pierderea permanentă de profit a companiei.

Impactul din lichiditare vine din incertitudinea privind evoluţia viitoare a Pilonului II de pensii, cauzată tot de OUG 114/2018. Cum fondurile de pensii private sunt principalul investitor (cumpărător) instituţional la Bursa de Valori (deţinând aproape 20% din free float şi asigurând 10-15% din valorea tranzacţiilor), o eventuală dispariţie a acestor fonduri va reduce puternic cererea de acţiuni pe piaţă.

Impactul mediului extern este de asemenea negativ. Bursele internaţionale au intrat în bear market, în condiţiile anticipaţiilor de decelerare a economiei globale.

Fiscalitatea inhibă investiţiile

Pe plan intern incertitudinea extremă şi, implicit, la aversiunea la risc introdusă de OUG 114/2018 au provocat un sentiment de alarmă şi au inhibat apetitul pentru investiţii. Prin această ordonanţă, practic unora dintre cele mai mari companii care operează în România li s-au impus în mod discreţionar, şi fără consultări prealabile, taxe care au impact substanţial asupra profitabilităţii şi chiar a viabilităţii economice (cum este cazul administratorilor fondurilor de pensii) a acestor companii. Un factor care amplifică aversiunea la risc este acela că multe dintre companiile afectate negativ de OUG 114/2018, de exemplu cele care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele energie şi telecom, operează în condiţiile necesităţii realizării de investiţii consistente şi pe perioade îndelungate.

Volatilitate

Factorul extern se referă la volatilitatea pieţelor financiare globale provocată de anticipaţii de încetinire a creşterii economiei globale. De exemplu, în 2018 a fost una dintre lunile decembrie cu cele mai mari scăderi ale burselor americane de la crahul din 1929. Decelerarea activităţii economice la nivel global este de-acum evidentă, sectoarele economice cu evoluţii ciclice fiind deja afectate.

Astfel, preţurile la imobiliare scad inclusiv în oraşele mari (oraşe unde în mod natural cererea este ridicată); companiile anunţă reduceri de aşteptări de vânzări în anii următori (cum este cazul în industriile auto şi telecom). De exemplu, un caz anecdotic este compania Apple, companie ce îşi vinde produsele sale la nivel global, care a anunţat anticipaţii de reducere a cererii de telefoane mobile şi, implicit, a vânzărilor în următorul an; şi este greu de spus că s-au schimbat preferinţele consumatorilor în materie de telecom.