Cât a împrumutat România în 2018 pentru finanţarea deficitului bugetar. Eurostat: Jumătate din împrumuturi sunt făcute în afara ţării

Anul trecut, România s-a împrumutat pentru a finanţa deficitul bugetarîn principal din surse interne prin emisiuni de titluri de stat lansate pe piaţa internă şi în completare din surse externe, potrivit raportului anului al Ministerului Finanţelor Publice.

Sursele necesare refinanţării datoriei publice guvernamentale s-au asigurat de pe pieţele pe care s-au emis aceste datorii şi din rezerva financiară în valută la dispoziţia MFP care la sfârşitul anului 2018 s-a situat la un nivel de 5,3 miliarde euro, reprezentând aproximativ 4 luni din necesarul brut de finanţare. 

Pentru acoperirea necesarului de finanţare au fost efectuate vânzări din rezerva în valută la dispoziţia Trezoreriei Statului în sumă de aproximativ 533 milioane euro, scrie Hotnews.

Potrivit raportului, instrumentele de datorie în anul 2018 pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice au fost: 

1. De pe piaţa internă a fost atras un volum total de 47,8 miliarde lei, din care:

Licitaţii de titluri de stat pe piaţa interbancară: a fost adjudecată suma de 42,9 miliarde lei şi respectiv 612 milioane euro, reprezentând un total de aproximativ 45,78 miliarde lei.

Titluri de stat pentru populaţie: pe parcursul anului 2018 au fost lansate 3 emisiuni de titluri de stat destinate populaţiei prin programul TEZAUR, în lunile iulie, august şi decembrie, cu maturităţi de 2, 3 şi 5 ani, totalizând 2 miliarde lei lei.

2. De pe piaţa externă a fost atrasă suma de 3,75 miliarde euro şi 1,20 miliarde dolari, prin trei emisiuni de euroobligaţiuni, astfel:

în data de 8 februarie 2018 a fost atrasă suma totală de 2 miliarde euro prin intermediul unei tranzacţii cu două tranşe, din care 750 milioane euro printr-o nouă emisiune cu maturitate de 12 ani (randament de 2,585%, cu un cupon de 2,50%) şi 1,25 miliarde euro printr-o nouă emisiune cu maturitate de 20 ani (randament de 3,45%, cu un cupon de 3,375%), în condiţiile unei cereri totale de 4,5 miliarde euro;

în data de 15 iunie 2018 a fost realizată prima tranzacţie de preschimbare de datorie a României, prin emiterea de euroobligaţiuni în dolari cu maturitatea de 30 ani, cu un volum de 1,2 miliarde dolari, din care suma de 231 milioane dolari a fost utilizată pentru răscumpărarea anticipată a unei serii de euroobligaţiuni denominată în dolari scadentă în 2022. Cererea totală pentru noua emisiune a totalizat 1,8 miliarde dolari;

în data de 11 octombrie 2018 a fost atrasă suma totală de 1,75 miliarde euro prin intermediul unei tranzacţii cu două tranşe, din care 1,15 miliarde euro printr-o nouă emisiune cu maturitate de 10 ani (randament de 3,029%, cu un cupon de 2,875%) şi 600 milioane euro printr-o nouă emisiune cu maturitate de 20 ani lung (randament de 4,234%, cu un cupon de 4,125%), în condiţiile unei cereri totale de 2,8 miliarde euro.

Datoria publică pe ultimii 4 ani + estimarea pe 2019:

2015 – 269,151 miliarde lei

2016 – 285,553 miliarde lei

2017 – 301,158 miliarde lei

2018 – 330,047 miliarde lei

2019 – 362,623 miliarde lei (cifră asumată de Guvern)

Cum stăm în raport cu alte state

Aproape jumătate (49,5%) din datoria guvernamentală a României era deţinută anul trecut de nerezidenţi, în timp ce corporaţiile financiare deţineau 47,8% şi entităţile rezidente nefinanciare 2,7%, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

La nivelul UE, în 2018 au existat diferenţe semnificative privind datoria. Cel mai ridicat procent al datoriei publice deţinut de nerezidenţi se înregistra anul trecut în Cipru (76%), Letonia (74%) şi Lituania (73%). În contrast, cel mai ridicat procent al datoriei guvernamentale deţinut de corporaţiile financiare era în Danemarca (72%), Suedia (70%) şi Italia (65%), arată datele Eurostat.

Anul trecut, în UE, mai puţin de 10% din datorie era deţinută de entităţi rezidente nefinanciare, cu excepţia Maltei (25%), Ungariei (22%), Portugaliei (13%) şi Irlandei (11%).

În 2018, titlurile de creanţă au fost principalul instrument financiar în aproape toate statele membre ale UE. Cel mai ridicat procent se înregistra în Cehia (90% din totalul datoriei guvernamentale), Ungaria (89%), Malta şi Slovenia (ambele cu 88%), Marea Britanie (87%), Slovacia, Franţa şi Spania (toate cu 86%), Italia (85%), Lituania şi Austria (ambele cu 84%) şi România (83%).