Banii din privatizări merg în consum, nu în investiţii

Banii din privatizări merg în consum, nu în investiţii

Fondul Naţional de Dezvoltare a fost înfiinţat în 2006 pentru ca banii din privatizări să ajungă în lucrări de infrastructură FOTO Adevărul

Sumele încasate de Guvern din vânzarea unor pachete de acţiuni la companiile de stat sunt cheltuite pentru consumul curent şi nu sunt virate într-un fond special pentru investiţii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Statul a repurtat un succes remarcabil în vânzarea pachetului de 15% din acţiunile Romgaz, atrâgând 383 de milioane de euro de la investitori, însă performanţa este umbrită de o altă realitate mioritică: faptul că niciun guvernant nu poate pune degetul pe vreo investiţie realizată din privatizările făcute de-a lungul timpului.
 
Banii obţinuţi din oferta Romgaz se vor duce direct la buget, unde se dematerializează şi nu mai pot fi urmăriţi. De la buget, banii ajung în consum sau la acoperirea deficitului, astfel că, indirect, banii din privatizări se transformă în panseluţe, hârtie de xerox, salarii sau contracte de drumuri.
 
Acelaşi lucru s-ar fi întâmplat şi cu cele 202 milioane de euro pe care statul i-ar fi primit de la omul de afaceri Gruia Stoica, în cazul în care privatizarea CFR Marfă s-ar fi încheiat cu succes. După cum modelul s-a repetat şi în cazul ofertei de 15% din titlurile Transgaz, care s-a încheiat cu succes în luna aprilie. Statul a obţinut atunci 72 de milioane de euro, bani care s-au dus la buget. 
 
Singurii care nu au ajuns la buget sunt banii din oferta Nuclearelectrica, în urma căreia statul a listat 10% din companie în luna septembrie, iar acest lucru s-a întâmplat deoarece aceasta a avut loc printr-o majorare de capital, cele 281 de milioane de lei rămânând în companie pentru proiecte viitoare.
 
Iar povestea a urmat pe acelaşi calapod şi în oferta secundară cu 15% din acţiunile Transelectrica, derulată în primăvara anului 2012, în timpul cabinetului Mihai-Răzvan Ungureanu. Preşedintele Traian Băsescu a reiterat recent ideea de creare a unui fond de investiţii pentru infrastructură. Aceasta fiind reluată de-a lungul timpului şi de către fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu, care cerea realizarea unui fond alimentat din redevenţe, după modelul Norvegiei.
 
Culmea este că România chiar are un fond special unde ar trebui vărsaţi banii din privatizări. Numit Fondul Naţional de Dezvoltare, acesta este în subordinea Ministerului Finanţelor, şi a avut un trecut zbuciumat. 
 
Înfiinţat în 2006, printr-o Ordonanţă de Urgenţă, acesta a fost alimentat cu banii din privatizarea Băncii Comerciale Române (BCR) şi alte privatizări din energie. În total, 11 miliarde de lei se aflau în Fondul Naţional de Dezvoltare. Însă banii au fost cheltuiţi în toamna anului 2008, când premier era Călin Popescu Tăriceanu, iar ministru al Economiei şi Finanţelor era Varujan Vosganian. 
 
Scandalul a izbucnit în 2009, când premierul de atunci, Emil Boc, a descoperit că Fondul este „golit din punct de vedere financiar“ şi că „nu există bani reali, există numai bani fictivi“. În 2010, Vosganian acuza la rândul său Banca Naţională a României (BNR), susţinând că a folosit banii din Fondul Naţional de Dezvoltare la solicitarea „verbală“ a băncii centrale.
 
Problema este că din respectivii bani trebuiau să fie realizate parţial reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă. Proiectul costă acum 6,5 miliarde de euro, iar statul are 85% din acţiuni, după ce partenerii săi au părăsit rând pe rând proiectul. Restul acţiunilor sunt împărţite între Enel (9%) şi ArcelorMittal (6%).
 
Analiştii cer mai multă transparenţă în utilizarea banilor. „E complet inutilă construirea unui fond special, după cum am văzut în trecut. Îngrijorarea asta (privind cheltuirea banilor – n.r.) este în general cu toţi banii din buget. Cred că sunt multe arierate locale ascunse de ochii FMI şi care trebuie acoperite“, a declarat, pentru „Adevărul“, Otilia Nuţu, expert pe energie şi infrastructură de transport în cadrul Expert Forum. 
 
Analistul economic Florin Cîţu a dat şi el ca exemplu negativ banii privatizarea BCR. „Nu cred că pot să facă ceva important cu câteva sute de milioane de euro, jumătate din cât credeau că o sa ia“, a afirmat el.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările