Banca Mondială: România, în grupa ţărilor cele mai active în luarea de măsuri financiare ca reacţie la pandemia Covid-19

Studiul analizează acţiunile întreprinse în sectorul financiar de autorităţile din 154 de ţări şi alte jurisdicţii, ca răspuns la actuala pandemie, pentru a sprijini debitorii aflaţi în dificultate („financial distress”) şi a menţine furnizarea de servicii financiare critice pentru economia reală. România apare încadrată în categoria statelor cu cel mai înalt nivel de activitate în această privinţă.

Studiul prezintă o nouă bază globală de date gestionată de Banca Mondială privind politicile implementate în sectorul financiar ca reacţie la criza Covid-19 şi un cadru simplu de clasificare a acestora, arată măsurile cu caracter comun luate la nivel mondial şi introduce un indice simplu, la nivel de ţară, care evidenţiază numărul total de măsuri luate (până la data de 1 septembrie 2020) şi explorează asocierea între caracteristicile relevante ale ţării şi respectiv măsurile luate şi timpul de reacţie.

Prelucrarea informaţiilor din baza de date relevă că, până la 1 septembrie 2020, ţările şi celelalte entităţi recenzate au luat 3.129 de măsuri de politică. Cum era de aşteptat, dată fiind importanţa acestuia în cadrul sistemelor financiare naţionale, cele mai multe din măsuri (54%) s-au concentrat în sectorul bancar. Urmează, în ordine, categoriile Lichiditate şi finanţare (25%), Pieţe financiare şi instituţii financiare nonbancare (12,75%) şi Sisteme de plăţi (7,9%).

Pentru a facilita comparaţiile internaţionale, autorii studiului au elaborat indicele Financial Policy Response Activity Index (FPRAI), care reprezintă suma numărului de măsuri cuprinse în toate cele patru categorii, luate până la un anumit moment de o ţară. Deşi indicele nu oferă informaţii despre mărimea şi impactul răspunsului de politică, el permite într-un mod foarte simplu să se evidenţieze nivelul activităţii aferente răspunsurilor de politică în sectorul financiar. La data de 1 septembrie 2020, media FPRAI pe ansamblul ţărilor recenzate era de aproximativ 20 de măsuri. Ţările HIC (cu venit înalt) şi SAR (Asia de Sud), reprezintă grupurile de ţări, stabilite conform metodologiei Băncii Mondiale, care au cea mai mare mediană la nivel de grup (în jur de 32 de măsuri).

Studiul Băncii Mondiale arată că România, ce e încadrată în categoria ţărilor HIC, are un indice FPRAI egal cu 43. Măsurile luate sunt distribuite în cele patru categorii după cum urmează: Sector bancar – 25; Lichiditate şi finanţare – 10, Pieţe financiare şi instituţii financiare nebancare – 7 şi Sisteme de plăţi – 1.

Pe baza acestei valori a indicelui FRAI, România este reprezentată pe o hartă a lumii (Imaginea nr. 2, pagina 14 a studiului) cu albastru închis, culoare rezervată ţărilor cu nivelul cel mai ridicat de activitate în privinţa măsurilor de răspuns în sectorul financiar la criza Covid-19. Cu titlu de exemplu, alte ţări cu acelaşi statut sunt SUA, Canada, Australia, Germania, Franţa, Rusia, China, India.

Pentru iubitorii de comparaţii internaţionale, în continuare sunt prezentate valorile indicelui FPRAI înregistrate la data de referinţă pentru ţări selectate aflate în proximitatea geografică a ţării noastre: Polonia – 35, Republica Ceha – 36, Croaţia – 43, Ungaria – 46, Slovenia – 54, Slovacia –56.

„Studiul Băncii Mondiale vine să confirme, în ciuda unor afirmaţii contrare lansate în spaţiul public autohton, că guvernul, banca centrală şi autoritatea de supraveghere financiară din România nu au stat pasive în faţa crizei Covid-19, intensitatea răspunsului de politică al acestora în sectorul financiar ducând la un loc onorabil pentru ţara noastră într-un clasament mondial întocmit în această privinţă de specialiştii instituţiei financiare internaţionale”, afirmă Cristian Bichi.