ANALIZĂ Reducerea TVA la alimente, contestată pe mai multe fronturi

După ce Guvernul a anunţat reducerea TVA la alimente din luna iunie, Comisia Europeană s-a alăturat unor voci din ţară care se declară îngrijorate de impactul bugetar al reducerii TVA de la 24% la 9%.

Scandalul reducerii TVA la alimente de la 24% la 9%, anunţată zilele trecute de către premierul Victor Ponta, ajunge într-o nouă fază, autorităţile trebuind să explice acum de unde vor veni banii din care se va finanţa măsura.

În timp ce Guvernul indică spre sumele suplimentare colectate de către Fisc la buget, Comisia Europeană vorbeşte deja despre posibile măsuri compensatorii.

TVA 9% la alimente: impactul cumulat, 18,2 miliarde de lei

Nota de fundamentare a proiectului de modificare a Codului Fiscal estimează un impact de 2,44 miliarde de lei pentru scăderea TVA la 9% la mâncare şi în sectorul alimentaţiei publice în cea de-a doua jumătate a acestui an, urmând ca anul viitor „gaura“ la buget să fie de 5,17 miliarde de lei. În total, impactul cumulat până în 2018 este estimat la 18,25 de miliarde de lei.

Guvernul se bazează pe încasări suplimentare ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) de 5,5 miliarde lei în acest an, din care 3 miliarde de lei au fost încasate suplimentar în primul trimestru, diferenţa de 2,5 miliarde de lei urmând a fi obţinută până la sfârşitul primului semestru. Pentru anul următor, ANAF ar urma să încaseze venituri suplimentare de 14 miliarde de lei, iar în perioada 2017-2019 de 18 miliarde de lei, ca un efect cumulat al mai multor măsuri şi acţiuni.

TVA 9% la alimente: Avertismente de la Bruxelles

Numai că măsurile vizate de către Executiv nu sunt văzute bine de către Comisia Europeană (CE), executivul comunitar fiind preocupat de efectul fiscal negativ asupra bugetului. Vicepreşedintele CE, Valdis Dombrovskis, s-a întâlnit ieri la sediul Guvernului cu premierul Victor Ponta, oficialul european atrăgând atenţia că măsura nu respectă recomandările generale ale Comisiei privind politicile fiscale, care propun ridicarea impozitării de pe forţa de muncă slab plătită. De asemenea, el a afirmat că se va întâni personal şi cu Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, pentru a discuta despre efectele fiscale şi posibile măsuri compensatorii pentru a găsi cea mai bună soluţie „în vederea asigurării sustenabilităţii financiare a României“.

De altfel, şi Adrian Mitroi, profesor de investiţii şi finanţe comportamentale în cadrul Academiei de Studii Economice (ASE), estimează că reducerea TVA la 9% la produsele de bază va veni, probabil, la pachet cu măsuri compensatorii.

„Aceasta va veni la pachet, probabil, cu nişte măsuri de înăsprire fiscală pe alte paliere, adică impozite pe proprietate, pe capital, pentru că nu cred că va mai fi atât spaţiu fiscal după reducerea preconizată de acum şi apoi la toate, la 20%. Eu nu cred că va mai fi atât spaţiu fiscal pentru alte taxe şi impozite, în special cele legate de proprietate şi pe capital“, a spus Mitroi, citat de Agerpres. Astfel, Guvernul împarte beneficiile stabilizării macroeconomice şi cu contribuabilii prin măsura luată.

TVA 9% la alimente: Partenerii sociali caută soluţia optimă

Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, s-a întâlnit ieri cu reprezentanţii producătorilor, ai procesatorilor precum şi ai retailerilor din industria alimentară, pentru a vedea modalităţile practice de implementare a măsurii de reducere a TVA la 9%. Mai exact, sunt necesare normele de aplicare şi identificarea codurilor tarifare, astfel încât reducerea să se aplice pe toată filiera de produs, potrivit lui Constantin.

Autorităţile vor să se asigure, astfel, că scăderea TVA la 9% se va vedea în reducerea preţurilor. Deja retailerii au dat asigurări că reducerea se va regăsi „în totalitate“ în preţuri. Problema este că, la capătul lanţului, producătorii agricoli sunt decapitalizaţi, ei cumpărând nutreţuri, îngrăşăminte sau servicii cu TVA 24%, dar vor trebui să vândă mai departe cu TVA 9%. Anterior, producătorii de lapte s-au opus reducerii TVA la 9% din cauza acestei probleme.