Administratorii de pensii private cer BCE să finanţeze economia, deşi România nu mai îndeplineşte niciun criteriu de aderare la moneda euro

Administratorii de pensii private cer BCE să finanţeze economia, deşi România nu mai îndeplineşte niciun criteriu de aderare la moneda euro.

Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) a solicitat zilele trecute autorităţilor europene să includă Eurobondurile emise de statul român în programul de achiziţii al Băncii Centrale Europene (BCE) destinat ţărilor din zona euro. Acţiunea a fost desfăşurată de către APAPR în colaborare cu asociaţiile similare din Croaţia şi Bulgaria, prin intermediul PensionsEurope, federaţia europeană a fondurilor de pensii private, în care APAPR este membru din anul 2008.  

„Dacă scrisoarea trimisă către Comisia Europeană şi BCE va avea succes, titlurile de stat emise în euro de către România vor fi eligibile pentru a fi cumpărate de Banca Centrală Europeană, efectul fiind injectarea în economia românească a miliarde de euro, stabilizarea şi reducerea costurilor la care România se împrumută pe pieţele externe şi implicit sprijinirea economiei şi a locurilor de muncă din ţară. În plus, susţinerea preţurilor Eurobond-urilor româneşti de către BCE va avea un impact pozitiv şi asupra valorii activelor fondurilor de pensii private”, a informat APAPR. 

Odată cu închiderea administrativă a unei bune părţi a economiei europene (şi globale) cauzată de criza sanitară Covid19, autorităţile europene au gândit un program de susţinere a economiilor din zona euro prin injectarea de lichiditate de către BCE via achiziţia de titluri de stat (PEPP-Pandemic Emergency Purchase Programme).

Deşi România nu este încă membră a zonei euro, APAPR a argumentat în cadrul scrisorilor trimise autorităţilor europene că, având în vedere angajamentul ferm de a adera la zone euro, ţara noastră merită să se califice în acest program, alături de Bulgaria şi Croaţia, state deja intrate în mecanismul ERM2, anticamera zonei euro. 

 Potrivit Statutului BCE şi Tratatelor Europene, rolul băncii centrale europene este să sprijine dezvoltarea economică sustenabilă a tuturor statelor membre UE, nu doar a celor din zona euro. La fel ca Bulgaria şi Croaţia, şi România şi-a setat o ţintă de adoptare a monedei euro (2024, conform strategiilor guvernamentale oficiale) şi derulează reforme în vederea întrunirii condiţiilor formale de intrare în zonă euro. De asemenea, băncile centrale ale statelor menţionate sunt parte a sistemului BCE, ele participând la capitalul BCE.  

 În plus, extinderea PEPP prin includerea Eurobondurilor româneşti va stimula autorităţile române să accelereze reformele în direcţia adoptării euro (convergenţă nominală), cu efecte pozitive şi în convergenţă reală, adică a integrării profunde a economiei româneşti în piaţă unică europeană. De asemenea, această ar permite României, Bulgariei şi Croaţiei să continue să relaxeze politică monetară şi condiţiile de creditare, facilitând accesul guvernului, cetăţenilor şi companiilor la finanţare stabilă şi accesibilă pentru investiţii şi creştere. 

 „Acest demers al APAPR de sprijin pentru autorităţile române şi economia României nu este nicidecum primul de acest fel. Un alt exemplu relevant şi de aceeaşi anvergură este reuşita APAPR de a convinge autorităţile europene, cu ocazia precedentei crize economice din 2008-2011, să excludă contribuţiile virate de bugetul naţional către pensiile private de Pilon II ale românilor din calculul deficitului bugetar şi datoriei publice, pentru a da o gură de oxigen finanţelor publice şi a permite în continuare acumularea sustenabilă şi eficientă a resurselor financiare în vederea suplimentării pensiei publice pentru milioane de cetateni”, a amintit Radu Crăciun, preşedintele APAPR.