Ce se întâmplă după 30 iunie cu facturile la energie. Statul trebuie să decidă cine e consumator vulnerabil

Măsurile de plafonare/compensare a preţurilor la energia electrică expiră la finalul acestei luni, autorităţile având extrem de puţin timp la dispoziție să stabilească definiția consumatorului vulnerabil, adică exact a acelor persoane care vor avea în continuare nevoie de sprijin din partea statului pentru plata facturilor.

Noul guvern va trebui să definească consumatorul vulnerabil

Sarcina îi va reveni noului Guvern, care nu a fost încă format, acesta urmând să stabilească criteriile care vor sta la baza acordării sprijinului pentru plata energiei electrice, a declarat marți Florin Spătaru, consilier de stat la Cancelaria prim-ministrului.

„Tranziţia energetică nu este o tranziţie simplă, nu este o tranziţie ieftină şi nu este o tranziţie care să se facă doar din birourile de la Cotroceni sau de la Palatul Victoria. Această tranziţie energetică trebuie discutată cu mediul de afaceri, pentru că una dintre problemele cu care noul Guvern se va confrunta în perioada imediat următoare este definiţia consumatorului vulnerabil. Cum defineşti consumatorul vulnerabil? Pe baza a ce? Pe baza venitului, pe baza numărului de persoane, pe baza locaţiei? Sunt lucruri care trebuie făcute pentru că această tranziţie energetică va avea un impact major la nivel social. Am făcut toate aceste comitete pe care le-am coordonat, alături de colegii mei din Cancelarie, am invitat ministerele, autorităţile care sunt responsabile şi, ulterior, am organizat întâlniri comune cu mediul de afaceri, pentru că nu vom putea face lucrul acesta fără să înţelegem de fapt ceea ce poate mediul de afaceri", a menţionat Florin Spătaru.

El a făcut referire la un raport al Băncii Mondiale, potrivit căruia decarbonizarea în România, pentru tot ceea ce înseamnă business, fără dezvoltare (din 2023, când a fost făcut studiul - şi până în 2050) costă 350 de miliarde de dolari. Conform recomandării, 33% din bani ar trebui să vină din schemele de ajutor de stat, iar 60% de la sectorul privat.

„Dacă vorbim de dezvoltare, mai aducem 50 de miliarde de dolari. Asta înseamnă că, în bugetul României, nu contează care este guvernul, până în 2050, dar cu siguranţă în perioada 2025-2035, ar trebui să regăsim pentru acest aspect al decarbonizării sub diversele forme, cel puţin 3,5 miliarde de dolari. Dacă nu vom găsi aceşti bani, introduşi acolo ca fiind instrumente care să ne ajute în domeniul decarbonizării, vă pot spune că sunt foarte puţine şanse ca România să-şi îndeplinească acest obiectiv", a spus Florin Spătaru, potrivit Agerpres.

În acest sens este nevoie de aşa numitele tehnologii "net zero", care au fost incluse într-un document programatic al Comisiei Europene, tehnologii care pot fi finanţate şi pot ajuta acest proces la decarbonizării.

„Mai pragmatic spus, nu mai cumpărăm electrolizoare şi pompe de căldură şi mori eoliene din China, din Vietnam, din Thailanda sau de unde mai cumpărăm noi, ci încercăm să le producem aici. Atunci s-a creat acest instrument cu ajutorul căruia statele membre să-şi poată finanţa un astfel de proiect. (...) Circa 66% din 350 de miliarde de dolari - sunt foarte mulţi bani pe care noi va trebui să-i atragem din sectorul privat pentru a putea să ne îndeplinim acest obiectiv al decarbonizării. Dacă şi un euro îl vom cheltui într-o direcţie greşită, factorul de multiplicare negativ va fi mult mai mare decât acel euro", a adăugat Spătaru.

El a subliniat că este „un efort continuu pe zeci de ani ca România să poată să-şi îndeplinească nişte obiective", astfel încât „să nu ne trezim în 2035 că vom ieşi din piaţă".

„Chiar dacă închidem centralele pe cărbune, că nu vom avea energie necesară, nu putem să punem toţi banii la dispoziţie. Dacă nu vei avea energie şi nu vei avea competenţe, nu vine nimeni din sectorul privat să-şi dezvolte ceva aici. Şi astea sunt provocările cu care, din punctul meu de vedere, România se va confrunta în acest sector al energiei", a punctat Spătaru.

Burduja: Facturile nu vor crește semnificativ

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat săptămâna trecută că pregătește măsuri de sprijin de care să beneficieze consumatorii vulnerabili, după expirarea schemei de plafonare-compensare, la 1 iulie. Acesta nu crede „că va crește semnificativ factura sau nu e vreun Armaghedon energetic.”

„Sprijinul statului va fi direcționat sub forma unor sume lunare către românii vulnerabili, cei în sărăcie energetică.

Am propus Ministerului Muncii mai multe scenarii de lucru. Ne uităm la salariul minim, care a crescut în ultimii ani, și să vedem, dacă ești persoană singură și câștigi până în salariul minim, atunci ai avea dreptul la o sumă lunară, de stabilit cu Ministerul Finanțelor cât e suma, sau, dacă ești într-o familie cu salarii mici să poți beneficia de acest sprijin, astfel încât facturile tale să crească puțin sau aproape deloc.

În această marjă de consum de sub 100 kw, o factură medie e de 35-40 lei și se încadrează aici cam 4,5 milioane puncte de consum. Veți spune că e foarte puțin, dar acestea sunt datele ANRE.

Dacă ești vulnerabil, nu cred că va crește semnificativ factura sau nu e vreun Armaghedon energetic.

Dacă nu ești vulnerabil, probabil îți permiți 10-12-15 lei în plus pe o lună să consumi energie electrică. Nu pare o sumă nerezonabilă”, a declarat ministrul la Digi24.

Anterior, Burduja a făcut declarații privind viitorul prețurilor la energie după 1 iulie, asigurând populația că „facturile nu vor exploda, nu vor bubui” și că românii vulnerabili vor fi protejați.

Ce tarife se practică în prezent

Preturile la energie electrică au fost plafonate în perioada 1 ianuarie 2023 - 30 iunie 2025, conform Ordonanței de Urgență nr. 27/2022, cu modificările și completările ulterioare. Motivul plafonării a fost acela de a oferi un sprijin suplimentar consumatorilor. De la 1 iulie 2025, se va aplica noua ordonanță, OUG 6/2025, care stabilește noi reguli pentru facturare și prețuri.

Până pe 30 iunie 2025, prețul final la care vei fi facturat va fi:

• maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus dacă:

a) vei consuma lunar între 0 și 100 kWh inclusiv

b) la locul de consum locuiesc persoane care utilizează dispozitive, aparate sau echipamente medicale alimentate la rețeaua electrică necesare efectuării tratamentelor

c) ai în întreţinere cel puţin 3 copii cu vârsta de până în 18 ani, respectiv 26 de ani în cazul în care urmează o formă de învăţământ

d) reprezinți o familie monoparentală și ai în întreținere cel puțin un copil cu vârsta de până la 18 ani, respectiv 26 ani în cazul în care urmează o formă de învațământ

e) te afli în una din categoriile b), c) sau d) și locul de consum e utilizat în baza unui contract de închiriere (ești chiriaș).

• maximum 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus dacă vei consuma lunar între 100,01 și 255 kWh inclusiv

• 0,8 lei/kWh și 1,3 lei/kWh, cu TVA inclus dacă vei consuma lunar peste 255 kWh, dar sub 300 kWh, primii 255 vor fi facturați la 0,8 lei/kWh, iar restul la 1,3 lei/kWh

• maximum 1,30 lei/kWh, cu TVA inclus dacă vei consuma lunar peste 300 kWh.