Investitorii străini: Ni se reproşează că, dacă avem profituri mici, nu performăm. Dacă sunt mari, nu dăm salarii. Dacă dăm salarii mari, absorbim muncitorii

Investitorii străini condamnă modificările pe care Guvernul vrea să le aducă prin ordonanţa de urgenţă pe fiscalitate şi spun că hazardul acestor măsuri va avea impact profund şi va pune la încercare răbdarea oamenilor de afaceri, dar şi a populaţiei.

Rolul în economie al companiilor româneşti cu capital străin este o temă care revine din ce în ce mai des în prim planul discursurilor publice şi politice. Membrii Consiliului Investitorilor Străini (FIC) susţin că sunt dezamăgiţi de acest discurs care încearcă să sugereze că „străinii” doresc să facă rău României, şi care antagonizează companiile mari cu cele mici, cele româneşti cu cele străine sau mediul privat cu cel public.

O ţară cu o societate dezbinată nu este o ţară mai uşor de condus, ci pur şi simplu este o ţară mai săracă. Consiliul Investitorilor Străini

Potrivit FIC, companiile străine din România angajează aproximativ 1,3 milioane de oameni, un sfert din forţa totală de muncă a ţării, produc aproape jumătate din cifra de afaceri a României şi mai mult de jumătate din exporturi. Aceste companii au o contribuţie însemnată la veniturile statului român prin impozite pe venit, pe profit, contribuţii sociale, TVA, accize şi alte taxe speciale sau locale.

Investitorii străini spun că, deşi aceste informaţii sunt publice, reproşurile complet nefondate în  tonalităţi cu intensitate diferită ating aceeaşi temă, profiturile.

Dacă companiile străine au profituri mici, li se reproşează că nu performează la nivelul aşteptărilor. Dacă au profituri mari, sunt acuzate că le fac în detrimentul angajaţilor şi atunci reproşul este că oferă salarii foarte mici. Dar sunt şi multe alte voci care acuză aceleaşi companii că oferă salarii prea mari absorbind toată forţa de muncă în detrimentul celor locale.

FIC susţine că a cerut în repetate rânduri instituţiilor statului să pună în mod transparent, la dispoziţia opiniei publice, datele privind toate taxele plătite de companiile de stat şi private din România şi analiza în urma căreia au apărut aceste semne de întrebare pe care politicienii le ridică din când în când.

„Acest tip de discurs ajunge să devină politică publică materializată în decizii care se iau pripit şi fără consultare. Cel  mai recent exemplu este această ultimă Ordonanţă de Urgenţă, care urmează să modifice peste 40 de acte normative (legi, OUG, HG) în ultima şedinţă de Guvern a anului. Hazardul acestor măsuri, modificări de legi organice, prorogări de termene, derogări, sistarea plăţii unor drepturi băneşti, introducerea de noi taxe, înfiinţarea de noi scheme de ajutor şi crearea unor fonduri cu destinaţie incertă, va avea un impact profund în multe sectoare economice şi va pune la încercare răbdarea oamenilor de afaceri, dar şi a populaţiei”, subliniază FIC.

FIC atragr atenţia că în ciuda rezilienţei şi adaptabilităţii celor mai multe companii şi a soluţiilor economice pe care ele le vor adopta, acestea nu pot să răspundă aşteptărilor unor decizii arbitrare luate fără transparenţă şi fără nicio consultare.  

FIC consideră că această Ordonanţă de Urgenţă nu trebuie promovată mai departe şi îşi exprimă disponibilitatea pentru un dialog pe această temă pentru a pune capăt discursului politic coroziv care face rău atât companiilor şi angajaţilor lor, dar şi societăţii româneşti în general.