Primăriile din oraşele mici accesează cu greu credite bancare

Lipsa de predictibilitate a veniturilor primăriilor şi lipsa istoricului de creditare face ca acestea să nu se poată califica decât cu dificultate pentru un împrumut bancar. Băncile din

Lipsa de predictibilitate a veniturilor primăriilor şi lipsa istoricului de creditare face ca acestea să nu se poată califica decât cu dificultate pentru un împrumut bancar.
Băncile din România au dificultăţi în plasarea unei linii de creditare pentru municipalităţile mici, pe fondul evoluţiei impredictibile a veniturilor. Dragoş Benea, preşedintele Consiliului Judeţean Bacău, spune că problema impredictibilităţii sistemului fiscal este reală, şi este resimţită mai acut de municipalităţile mici.
"Dacă oraşele mari prezintă anumite garanţii şi au o anumită potenţă financiară, pentru cele mici e mult mai dificil. Volumul taxelor pe care le colectează e mic, în general sunt susţinute de consiliile judeţene, iar acestea nu pot garanta pentru împrumuturile primăriilor mici", explică Dragoş Benea.
Pe de altă parte, bonitatea unei primării depinde şi de primar, de capacitatea de a-şi prioritiza investiţiile şi de a construi bine bugetele. Pot fi primării care dau faliment, dacă primarul se aruncă în nişte investiţii pe care nu le mai poate susţine.
Chiar dacă sunt ample, investiţiile în utilităţi se dovedesc rentabile în timp, pentru că măresc atractivitatea zonei respective şi atrag investitorii, buni plătitori de impozite. Dragoş Benea consideră că, dacă oraşele de 20 - 25.000 de locuitori, de mărimea Moineştiului, de exemplu, pot avea o credibilitate în faţa băncilor, pentru primăriile cu mai puţin de 15.000 de locuitori este mult mai dificil.
Edilii trebuie să-şi "protejeze" veniturile
Banca vrea un flux predictibil de venituri care să asigure plata ratelor şi dobânzilor, explică Bogdan Baltazar, consultant financiar la BBP, fost director la BRD. Banca a lansat acum câţiva ani prima emisiune de obligaţiuni a unei primării din România, emise de primăria Predeal. "Primăria Predeal a arătat că veniturile care să asigure rambursarea împrumuturilor vor veni dintr-o pârtie de ski, care era în domeniul privat al primăriei", îşi aminteşte Bogdan Baltazar.
"În general trebuie izolată sursa de venit şi trebuie făcut un fel de zid chinezesc în jurul ei, astfel încât să constituie sursa clară şi verificabilă a fluxului de rambursare. Primăria trebuie să încerce să circumscrie activităţii, participaţii la regii locale ale căror încasări previzibile să poată fi gajate către bancă", consideră Baltazar.
Capacitatea de îndatorare va creşte la 30%
Nevoia de finanţare resimţită de administraţiile locale a făcut ca, în acest an, sute de primării să acceseze credite bancare, explică Ionel Chiriţă, preşedintele Asociaţiei Oraşelor din România şi primarul Hârşovei. "Gradul de încasare al veniturilor din taxe şi impozite a crescut constant în ultimii ani, de la 70 - 75%, acum 7 - 8 ani la 85 - 90%, acum, la nivel de oraşe", explică Ionel Chiriţă. Sigur că veniturile proprii ale oraşelor diferă semnificativ, chiar dacă au acelaşi număr de locuitori, şi, de aici, şi gradul de îndatorare. De exemplu, Hârşova are venituri proprii de 2,5 milioane lei, în timp ce Otopeniul are venituri de 40 milioane lei. Dacă acum capacitatea de îndatorare este limitată la 20% din veniturile proprii ale unei primării, începând de la 1 ianuarie 2007 capacitatea de îndatorare creşte la 30%. Măsura va asigura posibilităţi suplimentare pentru asigurarea cofinanţării fondurilor europene. Potrivit lui Ionel Chiriţă, cota unică şi impozitele din intravilan, care au trecut în acest an de la administraţia centrală la administraţiile locale, au asigurat o creştere semnificativă a veniturilor primăriilor mici.
Din 2008, primăriile pot intra în faliment
Conform legii finanţelor publice locale care va intra în vigoare la începutul anului viitor, de la 1 ianuarie 2008 primăriile vor putea intra în procedura de insolvenţă. Conform legii, falimentul poate fi declanşat de orice creditor sau grup de creditori care are una ori mai multe creanţe certe, lichide şi exigibile împotriva unei unităţi administrativ-teritoriale, cu o valoare însumată care depăşeşte 50% din bugetul acesteia pe 120 de zile consecutive.