Mii de case ieftine, zero cumpărători

Oferta de apartamente care pot fi achiziţionate prin „Prima Casă“ este în creştere. Puterea de cumpărare este însă la polul opus. Cei care şi-au permis să achiziţioneze un apartament prin programul guvernamental au făcut acest lucru încă de anul trecut, potrivit agenţilor imobiliari.

Portalul imobiliar MagazinulDeCase.ro a realizat un top al judeţelor unde au fost scoase la vânzare de către proprietari, de la începutul acestui an, cele mai multe imobile vechi cu preţul sub 60.000 de euro. Judeţul cu cele mai multe astfel de locuinţe este Braşov, aici fiind postate pentru vânzare 346 de astfel de imobile.

Urmează judeţul Constanţa, cu 290 de locuinţe, după care judeţul Argeş, cu 263 de imobile. Primele patru judeţe din acest top au, aşadar, peste 1.000 de apartamente disponibile. De cealaltă parte, judeţele în care au fost scoase la vânzare cele mai puţine astfel de locuinţe sunt Alba şi Harghita, cu câte 22 de imobile şi Satu-Mare cu13 oferte.

Venituri mici şi nesigure

Locuitorii din Argeş sunt mai degrabă interesaţi de cât vor mai rezista companiile la care lucrează decât de numărul de case scoase la vânzare. Numărul salariaţilor cu venituri care să le permită achiziţii imobiliare este unul redus, oricum.

„Anul trecut prin «Prima Casă» în Curtea de Argeş au fost realizate doar zece tranzacţii. Aici, toate imobilele se încadrează ca preţ în limitele acestui program. Nu aceasta e problema", declară Eduard Popescu, administrator al agenţiei imobiliare Interest.

Acesta estimează că este posibil ca şi anul acesta să existe în oraş un număr similar de beneficiari ai programului. „Acum băncile s-ar putea să ia ca garanţii mai multe salarii, deoarece au mai multe date legate de viitorul companiilor active pe plan local", adaugă Popescu.

Interes minim

În 2008, în judeţul Braşov, într-o agenţie medie ca mărime intrau zilnic patru-cinci clienţi interesaţi de tranzacţii imobiliare. Acum, aceste vremuri rămân în conştiinţa agenţilor locali ca Epoca de Aur, apusă, din păcate.

„Acum dacă avem două persoane pe lună interesate să cumpere ceva, suntem mulţumiţi", afirmă Gabriel Tiba, project manager general L.M.C. În aceste condiţii, şansele ca în agenţii să dea năvală în 2010 sute de persoane interesate să cumpere un apartament prin „Prima Casă" par minime. „De vreo doi ani tot suntem pe primul loc în ceea ce priveşte oferta, dar când vorbim şi despre putere de cumpărare diferenţa este una considerabilă", adaugă agentul braşovean. El precizează că numărul tranzacţiilor în cadrul cărora s-a apelat la sprijin guvernamental nu a fost unul notabil.

„Au fost doar câţiva clienţi. Cereri au fost, dar dosare finalizate prea puţine. Proprietarii nu au stat să aştepte până era aprobat un dosar. De asemenea, puţini au respectat criteriile băncilor", punctează Tiba.

Un succes la malul mării

Ioan Ududec, administrator al agenţieiconstănţene Elion, spune că dacă nu ar fi fost acest program, piaţa locală ar fi murit. El spune că unul dintre inconveniente îl reprezintă perioada lungă în care este aprobat un dosar. Proprietarii au fost, însă, destul de dornici să scape de anumite imobile, încât au trecut peste acest hop. „Unii au stat cu apartamentul chiar şi un an la vâzare. Nu a fost mare problemă să mai aştepte trei luni", exemplifică Ududec.

Pentru acest an, el estimează că va exista o concurenţă serioasă pentru programul guvernamental din partea băncilor. Astfel, acestea vor mai reduce din dobânzi şi vor fi clienţi interesaţi să cumpere mai rapid apelând direct la bancă".

Semnale negative

Stabilirea unui plafon de garantare de 700 de milioane de euro de către Guvern transmite mai degrabă un semnal negativ, potrivit patronatelor în construcţii. Acestea subliniază că 500 de milioane de euro sunt sume rămase de anul trecut.

„Să spui că vrei să încurajezi mai mult piaţa şi constructorii, că nu mai pui limită de vârstă este clar ceva bun. Dar, atunci când anul trecut ai avut un plafon de garnatare de un miliard de euro, iar acum anunţi o micşorare a acestuia şi intenţia de a face mai multe lucruri nu transmite ceva bun", declară Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antrepenorilor din Construcţii (ARACO).

Acesta afirmă că succesul programului în 2010 depinde exclusiv de gradul de implicare al băncilor. „Apreciem că s-a înţeles că e nevoie de o injecţie de fonduri în economie", spune Laurenţiu Plosceanu.