Fondurile „Prima Casă” 2018 se duc rapid. De ce tot dau românii „buluc” la aceşti bani

Fondurile „Prima Casă” 2018 se duc rapid. De ce tot dau românii „buluc” la aceşti bani

În contextul fondurilor mai reduse alocate pentru 2018, cererea pentru programul Prima Casă se menţine la un nivel ridicat. Asta deşi pe piaţă există destule variante de finanţare similare din punctul de vedere al costurilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

În momentul apariţiei sale, Prima Casă a fost un adevărat „colac de salvare” pentru piaţa imobiliară, deschizând uşile finanţării, blocate la acea vreme. În ultimii ani, însă, chiar din timpul recesiunii, băncile au început să scoată pe piaţă produse cât se poate de competitive faţă de creditul co-garantat de către stat. Cu toate acestea, mulţi români continuă să aibă ca primă – şi poate chiar unică! – opţiune de achiziţie programul guvernamental, scrie Imobiliare.ro.

Jumătate din plafon, epuizat

Potrivit celor mai recente date publicate de către Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), în primele cinci luni ale anului în curs au fost acordate aproximativ 9.400 de garanţii şi promisiuni de garantare (alte 700 de solicitări fiind în curs de aprobare). Astfel, plafonul distribuit la începutul anului, în cuantum de 1,92 miliarde de lei, a fost utilizat în proportie de 49,61%, ceea ce echivalează cu o sumă de 954,39 de milioane de lei.

„Lansat în 2009, programul Prima Casă poate fi considerat unul dintre cele mai de succes programe guvernamentale, al cărui impact pozitiv poate fi regăsit atât în creşterea calităţii vieţii tinerilor – aproape 70% din beneficiarii programului sunt tineri cu vârste între 25 şi 35 de ani, iar 12% au mai puţin de 25 de ani – cât şi în susţinerea dezvoltării economice, prin cererea generată în sectorul construcţiilor şi în industriile orizontale, de amenajări şi mobilă”, spune Alexandru Petrescu, Director General FNGCIMM.

Românii „se orientează după val”                                           

Cum se explică apetitul atât de puternic încă pentru creditele de tip Prima Casă, deşi pe piaţă există acum destule alte opţiuni, similare din punctul de vedere al costurilor? Răspunsul ar fi, pe scurt, lipsa de informare. Daniel Boca, reprezentantul companiei de brokeraj de credite The Money Advisor, spune că mulţi dintre cei care optează pentru un credit co-garantat de către stat „se orientează după val”, asociind în mod automat achiziţia unei locuinţe cu programul – ingenios denumit! – Prima Casă.

Necunoscând în mod temeinic celelalte opţiuni existente pe piaţă, ei se încăpăţânează să opteze pentru împrumutul cu avans scăzut, cu toate că poate acesta nu ar fi cea mai bună opţiune pentru ei – fie pentru că ar avea nevoie, poate, să încheie o tranzacţie cât mai rapid (ceea ce nu se întâmplă în cazul Prima Casă), fie pentru că şi-ar permite, de fapt, să achite un avans mai mare decât cel minim prevăzut de către stat, respectiv 5%. Pe termen lung, precizează Boca, avansul mai mare este, de fapt, un avantaj – iar cu cât educaţia financiară e mai mare, cu atât oamenii sunt mai atenţi la cuantumul sumei împrumutate. Nu în ultimul rând, solicitanţii unui împrumut Prima Casă nu sunt conştienţi de toate condiţiile pe care le implică acesta – cum ar fi, spre exemplu, interdicţia de vânzare şi închiriere în primii cinci ani după achiziţia imobilului.

Prima Casă în 2018

Comparativ cu 2017, valoarea medie a garanţiilor acordate pentru creditele Prima Casă s-a majorat anul acesta cu circa 7%, de la 94.700 de lei la 101.200 de lei. Circa 60% dintre garanţii au vizat achiziţia de locuinţe cu două camere, în timp ce imobilele tricamerale au fost preferate de către 30% dintre beneficiari. Interesant este şi că ponderea imobilelor noi achiziţionate prin intermediul programului a ajuns la circa 60%. Acest fapt poate fi explicat prin aceea că în topul judeţelor cu cele mai multe achiziţii prin Prima Casă se situează acelea cu o ofertă în creştere de locuinţe noi, în frunte cu Bucureşti-Ilfov – unde s-au vândut aproximativ 3.500 de unităţi locative noi (urmat apoi de Braşov, Iaşi şi Cluj, cu mai puţin de 1.000 de unităţi fiecare).

În momentul de faţă, programul Prima Casă este derulat prin intermediul a 15 bănci finanţatoare: Bancpost, Banca Comercială Română, BRD – Groupe Societe Generale, CEC Bank, Credit Agricole Bank România, Garanti Bank, ING Bank, Leumi Bank România, Marfin Bank, OTP Bank România, Piraeus Bank, Raifeissen Bank, Banca Românească, Banca Transilvania şi Unicredit Bank.

 

citeste totul despre: