Ce se va întâmpla cu Palatul Ştirbey?

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Clădirea istorică şi terenul aferent au fost cumpărate contra sumei de 11 milioane de euro
Clădirea istorică şi terenul aferent au fost cumpărate contra sumei de 11 milioane de euro

Monumentul, un posibil vector al dezvoltării urbanistice, se degradează pe zi ce trece. Proprietarul clădirii istorice vrea să realizeze pe terenul aferent palatului un centru multifuncţional. Deocamdată, proiectul este blocat la Ministerul Culturii.

Miros pregnant de igrasie, tencuială coşcovită şi căzută, elemente decorative de faţadă desprinse şi gata să se prăbuşească. Aşa arată astăzi Palatul Ştirbey, o clădire care în urmă cu mai bine de 100 de ani era vedeta Căii Victoriei.

Palatul Ştirbey era cunoscut în perioada sa de glorie drept locul în care aveau loc cele mai spectaculoase evenimente mondene. „Balul Ştirbey era cel mai select al sezonului.

Supeul era cotat ca cel mai bun, obiectele de cotilion erau «de gust»", nota Constantin Argetoianu, om politic şi prim-ministru liberal pentru o scurtă perioadă de la sfârşitul anilor '30, potrivit lucrării „În căutarea micului Paris", semnată de Narcis Dorin Ion.

O istorie zbuciumată

Forma actuală a palatului datează din 1881, când Alexandru Ştirbey, fiul domnitorului Barbu Ştirbey, adaugă un foişor clădirii cu arhitectură neoclasică. Tot atunci apare etajul al doilea, la fel şi cariatidele, astăzi în pericol de prăbuşire. Şi atunci, ca şi în prezent, modificările aduse palatului au fost criticate. Casa astfel renovată îi părea Elizei Brăianu, nepoata domnitorului Ştirbey, „tristă, imensă şi părăsită", iar faţada urâtă.

Ce rămâne însă important din punct de vedere urbanistic la această modificare este că ea a marcat schimbarea liniei dominante a clădirii din orizontală pe verticală.

Tot pe verticală vrea să dezvolte palatul şi Ovidiu Popescu, actualul proprietar, care a investit în achiziţia clădirii şi terenului aferent aproximativ 11 milioane de euro. „Vrem să facem un muzeu al modei care să aibă şi o funcţie economică. Ne-am inspirat în această alegere din caracterul monden care a făcut celebru acest palat pe vremuri", spune Popescu.

Investiţie de 125 de milioane de euro

Până aici, toate bune şi frumoase, nimeni nu ar avea nimic de obiectat. Problemele apar însă când vine vorba de noua construcţie, care ar urma să fie ridicată în fosta grădină a clădirii, actualmente un teren viran de aproape 8.000 de metri pătraţi.

Centrul multifuncţional presupune o investiţie de 125 de milioane de euro şi va fi legat de palat printr-un atrium. Noua construcţie va avea galerii comerciale, cafenele, restaurante. La etajele superioare, investitorul doreşte să realizeze o zonă rezidenţială, care ar urma să cuprindă între 100 şi 150 de apartamente.

Proiectul a fost respins recent de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice (CNMI) din cadrul Ministerului Culturii. „Terenul va fi sfredelit în adâncime ceea ce nu se poate să nu fie riscant pentru palat", motivează profesorul Andrei Pippidi, membru al CNMI şi opozant fervent al ansamblului în forma sa actuală.

În replică, Ovidiu Popescu susţine că lucrările nu vor afecta structura de rezistenţă a vechii clădiri. „Atriumul este gândit tocmai pentru a evita pagube la palat", susţine el.

O problemă de raportare

Andrei Pippidi reclamă însă şi înălţimea noii construcţii, de aproximativ 38 de metri. „Ne-am raportat la cornişele blocurilor alăturate, nu le depăşim cu mai mult de trei-patru metri, ceea ce este conform legii", susţine Popescu, căruia Comisia Tehnică de Urbanism din cadrul Primăriei Capitalei i-a dat dreptate printr-un aviz.

Profesorul Pippidi susţine însă că raportarea trebuie să se facă la dimenisunile palatului şi nu ale blocurilor înconjurătoare, pentru a nu pune monumentul „în umbră".

Ovidiu Popescu recunoaşte că nu ar fi trebuit să se ducă în faţa CNMI cu o planşă care înfăţişează o clădire de sticlă. „Ar fi fost mai bine să mergem acolo doar cu un proiect care să arate perimetrele şi volumele noii clădiri", spune el. Andrei Pippidi îi dă dreptate, dar acesta este singurul lucru cu care cei doi sunt de acord.

Un lucru rămâne însă cert: până la stabilirea unui proiect final, palatul va continua să se degradeze, iar dezvoltarea urbanistică şi socială a Căii Victoriei va continua să bată pasul pe loc. 

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite