Cum a ajuns România pe locul 19 în topul complexității economice. Explicații mai puțin cunoscute

Deși economia românească e ca o mașină condusă de o bătrânică, a urcat în topul Harvard datorită fondurilor europene și investitorilor străini, care exploatează resursele locale și exportă produsele.

România a urcat pe locul 19 în topul complexității economice

Economia României este cotată a 19-a cea mai complexă și sofisticată din 133 de țări din lume, analizate de Universitatea Harvard în Atlasul complexității economice, o ascensiune de 20 de locuri în doar câțiva ani.

Economiștii de la Harvard spun că România este o țară cu venituri medii superioare, ocupând locul 44 ca cea mai bogată economie pe cap de locuitor din 133 studiate. „Cei 19,3 milioane de locuitori au avut în 2020 un PIB pe cap de locuitor de 12.915 USD. Creșterea PIB pe cap de locuitor a fost în medie de 3,9% în ultimii cinci ani, peste mediile regionale”, se arată în analiză.

Potrivit acesteia, România este mai complexă decât era de așteptat pentru nivelul veniturilor sale. Cu toate acestea, spun economiștii de la Harvard, se preconizează că economia sa va crește lent. Proiecțiile de creștere pentru 2030 ale Growth Lab prevăd o creștere în România de 2,9% anual în următorul deceniu, situându-se în prima jumătate a țărilor la nivel global.

Coșul de export în 2020

România a exportat produse în valoare de 96,8 miliarde USD în 2020. Exporturile au crescut cu o medie anuală de 4,0% în ultimii cinci ani, ceea ce a depășit creșterea economică generală, deoarece exporturile reprezintă un segment în creștere al economiei.

Cercetările arată că țările ale căror exporturi sunt mai complexe decât se aștepta pentru nivelul veniturilor lor, cresc mai repede. Prin urmare, creșterea poate fi determinată de un proces de diversificare a know-how-ului pentru a produce un set mai larg și din ce în ce mai complex de bunuri și servicii, scriu economiștii americani, precizând că cele mai mari exporturi de mărfuri ale României sunt produse de complexitate ridicată și moderată, în special mașini și echipamente electrice și produse TIC.

Creșterea exporturilor României în ultimii cinci ani (2015-2020) a fost determinată și de Servicii.

În ce privește diversificarea în produse noi, cercetătorii americani spun că România a adăugat 51 de produse noi din 2005, iar aceste produse au contribuit cu 578 USD la venit pe cap de locuitor în 2020. Creșterea se poate realiza în România, continuă analiza, prin valorificarea succeselor existente.

Conform datelor The Atlas of Complexity, cele mai sofisticate economii din lume sunt Japonia (locul I), Elveția (2), Germania (3), Coreea de Sud (4) și Singapore (5). Cehia este pe locul șase, iar Ungaria pe locul nouă. Polonia, pe de altă parte, este pe locul 26. Sunt analizate peste 130 de țări din întreaga lume.

Glăvan: Investițiile străine și fondurile europene ne-au ridicat în top

Contactat telefonic, profesorul de economie Bogdan Glăvan a punctat că „proiectul derulat de Universitatea Harvard urmărește cât de diversificată este economia unei țări din punct de vedere al produselor pe care le exportă”.

„Din acest punct de vedere suntem primele cele mai puternice economii ale lumii, dar dacă privim mai atent, punctual, defalcat pe capitole, am putea spune că suntem doar o țară binișor dezvoltată. Nu e ceva spectaculos. Avem cu mult înaintea noastră Ungaria și Cehia și încă de multă vreme. Factorul important care determină creșterea complexotății economice a unei țări sunt investițiile. Țările fruntașe sunt Japonia și China, care s-au dezvoltat foarte mult pentru că au investit masiv. Țările sărace care au acumulat capital s-au dezvoltat mai repede”, a explicat economistul.

El a subliniat că sunt două mari aspecte care pot duce la o astfel de creștere în topul complexității economice, în primul rând deschiderea față de economia globală, iar în al doilea rând atragerea de investiții străine.

„Așa cum se menționează și în analiza Universității Harvard, România a urcat în top prin creșterea exporturilor de servicii. Și vă explic: străinii vin la noi, investesc, exploatează resursele noastre și exportă produsele rezultate și serviciile. Dacă am fi atras mai multe investiții am fi urcat și mai mult și mai repede în top. Gândiți-vă că România este foarte mult ajutată și de faptul că exportă în Uniunea Europeană, dar și că încasează foarte multe fonduri europene. Suntem ca un porc pus la îngrășat, care se îngrașă însă mai puțin și mai încet decât o fac alte state. Ritmul de creștere este spectaculos în condițiile în care suntem beneficiari de fonduri europene, care ajung să fie în fiecare an la un nivel de 5% din PIB-ul României”, a explicat profesorul de economie Bogdan Glăvan.

Adrian Negrescu: Economia României arată bine din exterior, dar are bube la interior

La rândul său, consultantul pe probleme economice Adrian Negrescu a spus că, într-adevăr, România a crescut spectaculos de la Revoluție încoace. „De la un PIB de 42 de miliarde de dolari în 1989, am ajuns în 2023 să estimăm un PIB de 300 miliarde de euro. Este o evoluție spectaculoasă, este un fapt economic care, pe ansamblu, arată binefacerile schimbării modelului economic, de la comunism la capitalism. Ca să fac o comparație simplă, economia românească arată precum o mașină din Germania, ce „a fost condusă doar de o bătrânică la biserică”. Arată bine pe afară, caroseria este solidă, dar e plină de hibe la interior. Motorul economic consumă mult, mai ales produse din import, iar șoferul abia are bani să îi pună motorină. Mașina românească trebuie dusă la service, unde cel mai probabil mecanicii vor găsi și alte probleme. Cam așa arată și clasamentul care ne situează pe locul 19 în lume”, a spus expertul.

„Pe ansamblu, arătăm bine economic, cu un PIB pe cap de locuitor în creștere, însă la o analiză mai atentă, vom vedea și problemele acestei performanțe, de la scăderea populației active la dezechilibrele tot mai adânci are contului curent și balanței comerciale. Din păcate, economia românească a crescut ca un bulă de săpun, din bani ieftini și împrumuturi, dintr-o stimulare inconștientă a consumului, iar această bulă riscă oricând să se spargă. Mai mult decât atât, această creștere economică este inegală, enclavizarea economică a României fiind tot mai evidentă. Trăim într-o Românie cu trei viteze, cu 3-4 centre de creștere economică, cu câteva zone urbane care fac tot posibilul să se adapteze și cu o preponderentă Românie rurală, abandonată și condamnată la migrație și excluziune socială și economică. Iar această realitate se reflectă și în veniturile oamenilor. Astfel că, acest tip de clasamente trebuie să îl privim doar ca pe o curiozitate științifică, o parte plină a paharului, o fotografie economică interesantă pentru investitorii străini. Pentru noi, cei care trăim în această țară, realitatea e cu totul alta”, a declarat consultantul pe probleme economice Adrian Negrescu.