Chercea, vatra dezvoltării imobiliare brăilene

Primele case noi din oraşul de la malul Dunării au apărut în cartier abia în ultimii ani. Este vorba despre locuinţe construite chiar de proprietari. Primul ansamblu rezidenţial în

Primele case noi din oraşul de la malul Dunării au apărut în cartier abia în ultimii ani. Este vorba despre locuinţe construite chiar de proprietari.

Primul ansamblu rezidenţial în adevăratul sens al cuvântului va fi gata peste doi ani. Complexul va conţine 300 de apartamente, distribuite în blocuri cu două etaje şi cu mansardă.

Interes zero pentru apartamentele noi

Puţinele încercări ale firmelor de construcţii de a demara proiecte noi în Brăila au fost până acum sortite eşecului. Principalul motiv: lipsa clienţilor. După mai mulţi ani în care practic nu au existat dezvoltatori interesaţi să investească în Brăila, situaţia pare să se schimbe.

Primii investitori serioşi în domeniul imobiliar nu au fost dezvoltatorii de ansambluri rezidenţiale. Iniţial, aici au venit constructorii de centre comerciale. European Retail Park Brăila, care conţine ancore precum Carrefour sau Media Galaxy, este un exemplu grăitor în acest sens.

"Există nişte blocuri noi în Brăila, dar locuinţele nu s-au vândut de doi ani, de când au fost gata construcţiile. Exemplul de care vă vorbesc este într-o zonă foarte bună, pe şoseaua Viziru, în zona Călăraşi IV. Este vorba despre un bloc a cărui structură datează din perioada comunistă şi o firmă a preluat-o şi a finalizat lucrările.

Presuri si dotari

Preţurile nu sunt foarte mari, un apartament cu două camere costă 60.000 de euro. Eu nu cred că în momentul de faţă ar exista cerere pentru apartamente noi la bloc în Brăila. Consider însă că ar fi o cerere destul de ridicată pentru ansambluri rezidenţiale de vile, dar al căror preţ să nu depăşească 150.000 de euro pe unitate cu două apartamente în care să poată locui două generaţii ale aceleiaşi familii", spune Dragoş Caplea, administrator al agenţiei brăilene Drago Imob.

Gelu Ifrim, investitor persoană fizică asociat cu o firmă spaniolă, a identificat şi el acelaşi tip de cerere. Ansamblul Minerva, aflat în stadiu de autorizare şi situat în imediata apropiere a cartierului Chercea, va conţine blocuri P+2+mansardă, cu garaj la subsol.

El construieşte aproximativ 300 de unităţi locative cu zone verzi aferente şi parcări. " În acest moment, nu contractăm nimic, pentru că nu ştim cum vor evolua preţurile la materialele de construcţii.

De pildă, oţelul-beton costa în urmă cu câteva luni 29.000 de lei vechi pe kilogram, iar astăzi aceeaşi cantitate se vinde cu 39.000 de lei vechi. La fel în cazul cimentului, care costa 19 lei pe sac, iar acum preţul lui este 30 de lei. Şi costul forţei de muncă a crescut cu 50% numai în ultimul an. Nimeni nu poate spune cu certitudine ce se va întâmpla peste doi ani, când vor fi gata lucrările.

În condiţiile actuale şi la nivelul Brăilei, preţul ar fi de 1.000 de euro pe metru pătrat. Suprafeţele utile vor varia între 60 de metri pătraţi utili şi 85 de metri pătraţi, fără balcoane, pentru apartamentele de două camere. Clienţii vizaţi sunt proprietarii de apartamente vechi din Brăila care doresc să se mute la casă nouă", explică Ifrim.

Prima investiţie în ansamblu a vizat realizarea canalizării, o problemă spinoasă în cartier. "Zona Chercea a crescut în ultimul timp, pentru că în ultimii patru ani s-a derulat un program de canalizare şi asfaltare şi deja preţurile în zonă au crescut", spune Caplea.

Mod de contractare

Despre contractarea locuinţelor din ansamblul Minerva din stadiul de proiect nici nu poate fi vorba. "În condiţiile se azi, nu pot lansa nişte oferte de contractare, pentru că risc să ies în pierdere.

Dacă te arunci la nişte costuri foarte mari, acoperitoare, nu mai vinzi. Dacă preţurile la materiale se stabilizează până "ieşim din groapă" şi ajungem la cota 0 (după turnarea fundaţiilor şi elevaţiilor şi turnarea radierului - n.n.), poţi deja demara contractările, pentru că îţi poţi face nişte calcule", spune Gelu Ifrim.

Ce mai poţi alege?

În Chercea nu există apartamente vechi, ci doar case "muncitoreşti", construite între anii `60-`80. "Avem o mare problemă cu aceste case. Cerere există, dar majoritatea clienţilor vor să cumpere casele cu credite. Ele nu se pot însă vinde astfel, pentru că în acte este trecut că sunt construite din paiantă. Unele dintre ele sunt însă făcute din cărămidă, dar sunt declarate a fi din paiantă, iar băncile nu acordă credit pentru acest tip de casă", spune Caplea.

Valoarea de impozitare a unei clădiri cu pereţi din paiantă a fost în 2007 de 182 de lei pe metru pătrat, comparativ cu 669 de lei pe metru pătrat în cazul unei construcţii din cărămidă. Preţul unei case din cărămidă de 100 de metri pătraţi situate pe un lot de 400 de metri pătraţi de teren poate ajunge la 70.500 de euro. "Terenul în cartier costă maximum 150 de euro pe metru pătrat, deşi sunt şi <> care cer 400 de euro pe metru pătrat", spune Caplea.

Apartamente în blocuri comuniste sunt disponibile în alte cartiere. Cele mai vechi datează din anii `60, dar marea majoritate sunt ridicate în perioada `86-`89. Cele din anii '60 se pot găsi în blocuri cu patru etaje situate în cartierul Hipodrom. Preţul mediu la două camere este de 56.500 de euro.

Blocurile din anii `80 sunt în special în zona Buzăului, iar preţurile sunt similare celor din Hipodrom. Cele mai căutate blocuri vechi sunt cele construite pe cadre din beton armat, nu cele din prefabricate.

Povestea cartierului tău

Denumirea iniţială a cartierului a fost Vatra Veche şi apoi Chercea, după numele lui Nedelcu Chercea, fost băiat de prăvălie ajuns industriaş brăilean, considerat filantropul oraşului. Chercea a investit mulţi bani în cartierul său de provenienţă, după ce a urcat ierarhia profesională şi a înfiinţat propria fabrică de cuie, cu ajutorul patronului la care lucra. Nedelcu Chercea a făcut multe acte de caritate, printre care construirea bisericii Sfântul Mina şi ridicarea unei şcoli.

În timpul Primului Război Mondial, Brăila a fost ocupată şi împărţită în trei sectoare: unul administrat de germani, unul de turci şi altul de bulgari. Germanii, contrar reputaţiei lor de oameni corecţi, au furat clopotele bisericii Sfântul Mihail. Nedelcu Chercea a dotat biserica cu clopete noi pe cheltuială proprie şi a înlocuit vechiul turn de lemn al bisericii cu altul în stil neoromânesc.

Chercea, Brăiliţa şi Radu Negru, azi cartiere ale Brăilei, au fost în trecut comune limitrofe oraşului. Chercea împreună cu Radu Negru au fost unite la un moment dat sub titulatura de comuna Islaz. Locuinţele de aici erau bordeie în care stăteau oameni care se ocupau cu grădinăritul. În zonă mai existau depozite de cherestea, cărămidării, ateliere meşteşugăreşti.

Brăila se întindea în anii 1800 până între Dunăre şi actualul Bulevard Alexandru Ioan Cuza. Dincolo de această limită era izlazul comunei. O primă fază a extinderii spre Chercea a cuprins aria delimitată de strada Dorobanţi de astăzi. După această "graniţă" era izlazul comunei.