Riscurile politice din Europa Centrală şi de Est cresc, dar încă nu au impact asupra afacerilor din regiune

Dat fiind valul de alegeri în ţări precum Ungaria, Cehia, Polonia şi Slovenia, Europa Centrală şi de Est trece printr-o perioadă de schimbări majore pe fondul creşterii economice, care este încă una consistentă. Indicele de risc politic al Coface ilustrează o situaţie complexă în întreaga regiune.

Deşi riscurile sociale sunt scăzute datorită situaţiei macroeconomice favorabile care stimulează creşterea la nivelul gospodăriilor populaţiei, susţinută suplimentar de măsurile guvernamentale, tendinţa în ascensiune a populismului şi preocupările faţă de politica UE sporesc nivelul global al riscurilor politice.

În general, riscul este semnificativ mai scăzut în prezent în ţările din Europa Centrală şi de Est (ECE) decât în trecut. Regiunea se bucură de o activitate economică care a dobândit un impuls consecvent în ultimii ani. Indicatorii socio-economici utilizaţi pentru măsurarea gradului de frustrare socială au cunoscut o îmbunătăţire. PIB-ul pe cap de locuitor a crescut şi este acum mai aproape de media Europei de Vest, rata şomajului a scăzut semnificativ, iar inflaţia rămâne la un nivel moderat.

Ţările din regiunea ECE prezintă diferite forme şi etape de manifestare a riscului politic. Ungaria şi Polonia sunt menţionate cel mai des în acest sens, instituţiile UE şi cele internaţionale manifestând preocupări privind respectarea statului de drept în aceste ţări. În Republica Cehă, unde partidul ANO a câştigat ultimele alegeri în Octombrie 2017, liderul său, Andrej Babis, pare să urmeze o cale similară cu cea specifică partidelor de guvernământ din Ungaria şi Polonia. Deşi nu au luat încă o formă concretă, Republica Cehă se confruntă cu turbulenţe politice încă de la votul de neîncredere din Ianuarie 2018. Prim-ministrul ceh încearcă să formeze un nou guvern de coaliţie, cu sprijinul parlamentului. Atât Slovacia, cât şi Slovenia s-au confruntat recent cu situaţia demisiei prim-miniştrilor acestor ţări.

Polarizarea societăţii în Europa Centrală şi de Est se datorează numărului mare al demonstraţiilor civile. „Diferitele schimbări care afectează situaţia locuitorilor şi peisajul politic au condus la o serie de demonstraţii în aceste ţări”, a declarat Grzegorz Sielewicz, Economist Coface pentru Europa Centrală şi de Est şi autor al studiului „Particularităţile riscului politic în Europa Centrală şi de Est”. „Problemele legate de corupţie care contribuie la nemulţumirea socială continuă să joace un rol important în ceea ce priveşte riscurile politice specifice regiunii ECE, în ciuda adoptării de către statele respective a standardelor UE şi în ciuda realizării unor îmbunătăţiri majore în acest domeniu, cum ar fi înfiinţarea de organisme anticorupţie în multe asemenea ţări.”

Care va fi rezultatul tensiunilor întreţinute în relaţiile cu Uniunea Europeană?

Până în prezent, politica şi conflictele manifestate în cadrul unor ţări în relaţiile acestora cu UE nu au exercitat consecinţe grave pentru afacerile din zonă. Cu toate acestea, situaţia menţionată se datorează în principal altor factori care sprijină economiile din Europa Centrală şi de Est şi afacerile din regiune. Activitatea economică s-a accelerat, iar în 2017 a ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii opt ani (4,5%). În 2018, aceasta se menţine la un nivel constant, de 3,9%. Se înregistrează contribuţii puternice din partea nivelului de consum al gospodăriilor casnice, a investiţiilor de recuperare şi a proiectelor care au fost parţial cofinanţate din bugetul UE. Exportatorii beneficiază de pe urma creşterii cererii globale, în special pe principalele pieţe externe, precum şi de pe urma competitivităţii preţurilor şi a calităţii. Cei doi factori, împreună cu proximitatea geografică a Europei Centrale şi de Est faţă de Europa de Vest, continuă să atragă companii străine în direcţia investiţiilor realizate de acestea în regiune.

În ciuda acestui fapt, dacă s-ar produce o agravare suplimentară în ceea ce priveşte riscurile politice, aceasta ar putea face ca entităţile străine să devină reticente în a rămâne în ţările ECE - mai ales dacă schimbările politice le-ar putea afecta în mod direct. Deşi guvernele din zonă nu doresc să piardă asemenea contribuabili semnificativi la economiile lor interne, relaţiile mai dificile cu UE şi posibilele consecinţe financiare ar putea fi un factor declanşator în acest sens. Este încă de aşteptat ca tensiunile actuale UE-ECE să se încheie printr-un compromis, deoarece ambele părţi au prea mult de pierdut dacă relaţiile reciproce se înrăutăţesc.