Cum vrea Orban să transforme Ungaria într-o putere industrială mai mare decât Germania
0
Premierul maghiar Viktor Orban a anunţat luni că Budapesta va urmări în viitorul imediat o politică de reindustrializare care să aducă Ungaria pe primul loc în Uniunea Europeană în funcţie de aportul industriei în PIB. Pentru a face asta, statul ar trebui să depăşească puteri economice precum Germania şi Cehia.
Planurile de reindustrializare anunţate de Viktor Orban vor fi puse imediat în vigoare pentru ca şeful Guvernului de la Budapesta să-şi atingă ţinta ambiţioasă. Orban vrea ca, în cel mult 18 luni, Ungaria să urce pe prima poziţie în UE după aportul induustriei în Produsul Intern Brut (PIB). În prezent, ţara se află pe a treia sau a patra poziţie în acest clasament, a precizat premierul maghiar după o întâlnire cu Henri Malosse, preşedintele Comitetului Economic şi Social European.
Anunţul marchează o schimbare de strategie a Budapestei. Până nu demult, aceasta avea drept obiectiv principal să devină capitala financiară a regiunii. Măsurile aplicate în ultimii doi ani, în special suprataxarea grupurilor bancare şi a marilor companii din domenii precum retail, telecom şi energie, au înlăturat însă orice şansă de atingere a acestei ţinte.
„Trebuie să devenim un centru de producţie” în vederea reindustrializării, a subliniat Orban, adăugând că acest proces va crea locuri de muncă, va genera creştere economică, va atrage investiţii străine şi va spori competitivitatea Ungariei pe plan mondial.
În 2010, la câteva luni după ce a preluat din nou puterea, premierul maghiar Viktor Orbán dădea Fondul Monetar Internaţional afară din Ungaria cu mare scandal, după ce în 2008 statul evitase doar cu ajutorul unui împrumut de urgenţă intrarea în incapacitate de plată. Un an mai târziu, acelaşi premier chema înapoi reprezentanţii instituţiei internaţionale şi cerea un nou împrumut, decizie ce i-a atras porecla de „Pinnochio” în presa internaţională. Nici de această dată, Executivul condus de el şi reprezentanţii Fondului n-au ajuns la o înţelegere.
Strategia economică propusă şi pusă deja încă de atunci în aplicare de Orbán era de neconceput pentru Fond şi pentru UE: suprataxarea băncilor şi a companiilor din telecom, naţionalizarea fondurilor private facultative de pensii (Pilonul II) şi plafonarea salariilor din sectorul public, inclusiv pe cele din instituţii precum banca centrală.
Bancherii au ameninţat că vor închide operaţiunile din Ungaria, companiile de telecomunicaţii au trimis scrisori deschise Bruxelles-ului, care a demarat chiar o procedură de infringement.
Premierul a mers însă înainte cu planurile sale, iar Ungaria are acum unul dintre cele mai mici deficite bugetare din UE, de numai 1,9% din Produsul Intern Brut (PIB). Comparativ, deficitul bugetar al Bulgariei se ridică la 0,8% din PIB.
Totodată, Ungaria se numără printre puţinele ţări comunitare care se pot lăuda cu micşorarea datoriei publice în 2012, care a scăzut cu 0,7 puncte procentuale, ajungând la finalul anului trecut la 79,2% din PIB, potrivit datelor publicate luni de Eurostat. Ea a urcat însă până la 82,4% în primul trimestru al acestui an.
Rata şomajului a scăzut şi ea la de la 11,1%, cât era la începutul acestui an, la 10,5% în mai. Astfel că, în urmă cu câteva zile, Orbán a dat încă o dată Fondul afară din ţară – de data aceasta la propriu. Premierul a cerut instituţiei să închidă reprezentanţa de la Budapesta, pe motiv că ţara nu mai are niciun folos pentru aceasta.
CITEŞTE MAI MULT
Cum să afunzi o ţară în criză. Măsurile care au adus Ungaria în pragul colapsului
2012 nu a început în cel mai fericit mod pentru vecinii maghiari. Budapesta a cerut iar ajutorul FMI, după ce a încheiat ultimul acord extern cu scandal, forintul a atins noi minime în raport cu euro, iar costurile de împrumut şi primele de risc ale statului ajung la cote-record. Cum s-a ajuns aici?
Ungaria refuză FMI, dar se împrumută mai scump
Guvernul ungar a reuşit să obţină finanţări de pe piaţa internă, dar cu o dobândă mai mare decât cea aplicată de Fondul Monetar Internaţional. Uşurinţa cu care Ungaria a refuzat măsurile de austeritate şi sprijinul financiar al finanţatorilor externi se poate explica prin succesul vânzărilor de titluri de stat.
Ungaria: FMI nu este comandantul nostru!
După ce au renunţat la orice condiţie în negocierile cu FMI şi după ce premierul Viktor Orban a fost nevoit să-i abordeze pe reprezentanţii UE pentru a-i convinge să revină la masa negocierilor, maghiarii s-au răzgândit şi spun că relaţia lor cu Fondul este precum cea dintr-o familie şi că "nu se milogesc pentru bani".
Viktor Orbán se joacă cu focul, dar scoate Ungaria din criză
Strategia economică aplicată de Viktor Orbán în cel de-al doilea mandat de premier al Ungariei a fost criticată şi a cauzat o ruptură încă iremediată cu Bruxelles-ul. Ea a reuşit însă să aducă statul dintr-o criză profundă la rezultate încurajatoare.
Ungaria, împinsă către un nou împrumut de la FMI
Investitorii „au trântit uşa-n nas“ Ungariei încă o dată ieri, forţând Budapesta să amâne iar planurile de a se împrumuta din pieţe. Dacă lucrurile nu se schimbă, maghiarii vor fi nevoiţi să accepte termenii duri ceruţi de FMI pentru a obţine un nou împrumut, scrie presa internaţională.
Premierul maghiar Viktor Orbán a reuşit să se folosească de certurile cu Bruxelles-ul şi de criticile primite din Vest pentru a-şi clădi imaginea unui aprig apărător al suveranităţii naţionale, ceea ce-l va ajuta fără îndoială să câştige aleegerile de anul viitor şi să obţină astfel un nou mandat în fruntea Executivului de la Budapesta.
Ce pierde Ungaria din naţionalizarea pensiilor
Încercarea guvernului maghiar de a-i face pe toţi cetăţenii să renunţe la pensiile private a dus la deprecierea forintului şi majorarea costurilor de împrumut ale statului. Investitorii cred că această modalitate de a aduce bani la buget este nesustenabilă, iar agenţiile de rating anunţă că ar putea scădea „nota“ Ungariei.
Se încarcă comentariile...
