Ciprul riscă haosul şi ieşirea din zona euro dacă va impozita depozitele bancare ale populaţiei

Economiile cirpioţilor vor fi afectate de condiţiile bailoutului, dacă parlamentarii vor aproba măsurile de urgenţă.

Propunerea de a impozita deponenţii băncilor din Cipru atrage riscul unui euro-exit şi ridică mari îndoieli cu privire la siguranţa şi confidenţialitatea depozitelor bancare din Europa, potrivit lui Mohamed El-Erian, director executiv al Pimco, cel mai mare fond de investiţii specializat în obligaţiuni.

„Europa a aprins duminică fitilul pentru doi explozibili”, a declarat luni El-Erian în cadrul unui interviu acordat postului de televiziune american CNBC. Prin includerea la impozitare a deponenţilor cu sume sub 100.000 de euro, statul cipriot riscă să provoace tulburări sociale, haos politic şi chiar să părăsească zona euro.

Potrivit specialistului, toate acestea ar fi „prima dinamită” aprinsă de liderii europeni, subliniind că miniştrii ciprioţi încearcă să scutească deponenţii mici de la impozitarea forţată. Hotărârea finală are loc marţi, după votul parlamentar.

„Cea de-a doua dinamită care a fost aprinsă este mult mai complicată şi mai nesigură”, a adăugat El-Erian. „Este vorba de neîncrederea în sfânţenia depozitelor în Europa. Şi un memento că Europa are prea multe obiective şi prea puţine instrumente.” De asemenea, bancherul a declarat că este de părere că sistemul politic actual „trage în jos Europa”.

Iniţial, preşedintele cirpiot Nicos anastasiades a promis în repetate rânduri că nu va permite impozitarea depozitelor bancare, printre altel. Dar anunţul apărut la sfârşitul săptămânii trecute este o parte a condiţiilor acceptate în urma primirii unui plan de salvare din partea Uniunii Europene, în valoare de zece miliarde de euro.

Guvernul din Cipru a susţinut că ţara nu a avut de ales şi a trebuit să accepte, altfel UE ar fi întrerupt liniile de finanţare pentru cea mai mare a doua bancă cirpiotă, Laiki, ceea ce ar fi dus la faliment.

Întrebat dacă ar opta pentru a-şi retrage banii din depozitele băncilor europene, El-Erian a răspuns că nu aceasta ar fi soluţia. Diferenţa dintre situaţia actuală şi cea de la deputul crizei din Statele Unite ale Americii, în 2008, constă în implicarea mult mai fermă a băncilor centrale de astăzi, a explicat bancheul american.

„Cred că avem de-a face cu o altă ameninţare de această dată. Este mai puţin o problemă a lichidităţilor şi mai mult cea legată de europenii care îşi pierd încrederea în partidele politice şi în ordinea politică stabilită”, a declarat Mohamen El-Arian pentru reporterii CNBC.