Ce se va discuta la Consiliul European pe care se ceartă Băsescu și Ponta: înființarea ”Statelor Unite ale Europei” și uniunea bancară a UE

Agenda oficială a reuniunii Consiliului European care se va desfășura între 28 și 29 iunie la Bruxelles a fost deja dată uitării, spun mai multe voci care vor participa. Adevăratele subiecte sunt, și de această dată, criza datoriilor de stat și fragilitatea sistemului bancar.

Pe masa de lucru se vor afla câteva propuneri fără precent, printre care acordarea Uniunii dreptul de a rescrie bugetele naționale ale statelor din zona euro, înființarea unei uniuni bancare și chiar formarea unei uniuni politice oficiale.
Summitul care va avea loc joi și vineri la Bruxelles vine într-un moment cât se poate de delicat pentru blocul comunitar.

Spania și Cipru au solicitat, luni, oficial, împrumuturi de urgență din partea Uniunii Europene. Deocamdată, nu se știe dacă Fondul Monetar Internațional va fi implicat și în aceste pachete de asistență externă, așa cum a fost în cele acordate Greciei (mai 2010 – 110 miliarde de euro -  și martie 2012 – 130 de miliarde de euro), cel al Irlandei (noiembrie 2011 – 85 de miliarde de euro) și cel al Portugaliei ( aprilie 2011 – 78 de miliarde de euro).

Agenda Consiliului nu se va concentra însă pe un singur stat sau caz, ci va pune accent pe propunerile tot mai puternice și mai dese care vizează consolidarea legăturilor fiscale la nivelul blocului comunitar. Până acum, niciuna dintre aceste inițiative nu a reușit să se dezlipească de pe masa de lucru.

Pactul Fiscal este cel mai bun exemplu în acest sens. La mai bine jumătate de an de când acesta a fost elaborat și aprobat de principiu de aproape toate statele comunitare (singura excepție fiind Marea Britanie), acesta încă nu a trecut prin toate forurile decizionale naționale și rămâne la stadiu de acord de principiu.

Acum însă, oficialii UE vor discuta despre înființarea a două uniuni – una bancară și una politică, totul pentru consolidarea legăturilor fiscale și coordonarea strategiilor economice și, bineînțeles, a celor politice.

Statele Unite ale Europei

Practic, apariția unei uniuni politice ar aduce schimbări majore la nivelul Uniunii. Până acum alianțele, deși vizibile, nu erau asumate oficial. Crearea unei uniuni politice comunitare este promovată ca o garanție că strategiile vor fi mai bine coordonate, cu răspunsuri mult mai prompte în fața unei eventuale crize sau viitoare dezechilibre.

Propunerea este sprijinită de Germania, însă euroscepticii – și nu numai – susțin că acesta este primul pas către înființarea ”Statelor Unite ale Europei”, marcând și mai multă renunțare de suveranitate în favoarea Bruxelles-ului.

Uniunea bancară sau asumarea răspunderii pentru datoriile altor state

Ideea înființării unei uniuni bancare nu este nicidecum una nouă. Ea a fost adusă în discuție, într-o formă sau alta, de fiecare dată când oficilii UE au vorbit despre măsurile necesare pentru consolidarea sistemelor bancare, afectate sever de criza datoriilor de stat. Practic, aceasta presupune, în linii extrem de largi, ca un sistem financiar național să devină responsabil pentru alt sistem financiar, dând astfel mai multă siguranță băncilor care, în cele mai multe cazuri, au operațiuni transfrontaliere.

Pe de altă parte, un astfel de pas ar însemna legături și mai strânse între instituțiile de creditare din țări diferite, acestea devenind astfel mult mai vulnerabile în fața unui eventual faliment sau incapacitate de plată. Totodată, în această propunere a fost inclusă și prevederea care va da fondului de urgență al UE (Mecanismul European pentru Stabilitate– ESM) dreptul de a injecta direct lichidități în băncile cu probleme. Până acum, acest lucru se făcea doar prin împrumuturi de la Banca Centrală Europeană. ESM va începe să funcționeze la 9 iulie, atunci când actualul fond – Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară – se va finaliza.

Propunerea pe care o vor analiza oficialii joi și vineri a suferit însă modificări majore. Acum, ea include înființarea unei autorități de supraveghere comună la nivelul UE, care să aibă drept de control și puterea de a se implica în operațiunea de sprijinire a băncilor.

Propunerea a fost elaborată de nemți și acoperă numai grupurile bancare mari, cu operațiuni transfrontaliere. Acum, se ia în calcul și ca această autoritate să intervină și pentru băncile de dimensiuni mai mici, în cazul în care acestea prezintă un risc pentru întregul sistem financiar național. Germania va fi reticentă în acest sens, avertizează analiștii. Berlinul s-a arătat deloc dispus să ofere Bruxelles-ului drept de control și putere de intervenție asupra băncilor sale regionale de economii care, exact ca în cazul Spaniei, s-au dovedit a fi cea mai slabă verigă a sistemului bancar.
Curtea Constituțională a României (CCR) va anunța astăzi cine va reprezenta România la Consiliul European, după ce președintele Traian Băsescu a sesizat CCR cu privire la intenția premierului Victor Ponta de a merge la summit.

Rămâi pe www.npt.ro pentru a afla decizia CCR.