INFOGRAFIE Carburanţii, chiria şi ţigările uşurează portofelele românilor

INFOGRAFIE Carburanţii, chiria şi ţigările uşurează portofelele românilor

Alimentele au o pondere tot mai mică în coşul de consum al populaţiei, în timp ce ponderea ţigărilor creşte

Ponderile combustibililor, tutunului, chiriei şi ale unor alimente în coşul de consum al populaţiei au crescut în 2014 faţă de 2013, ceea ce reflectă cheltuielile suplimentare pe care consumatorii au fost nevoiţi să le aloce acestor produse şi servicii. În schimb, ponderile medicamentelor şi ale articolelor culturale au scăzut.

Noua structură a coşului de consum al populaţiei, după care va fi calculată inflaţia în 2014, arată ce schimbări în comportamentul la cumpărături sunt determinate de scumpiri sau ieftiniri.

Printre cele mai accentuate creşteri ale ponderilor, care presează bugetele românilor, se regăsesc ţigările, carburanţii, chiria, electricitatea şi unele alimente, precum ouăle, carnea de porc, brânza sau mezelurile.

La polul opus, cu cele mai accentuate scăderi ale ponderilor în coşul de consum, se regăsesc medicamentele, pâinea, cartofii, cărţile, revistele, aparatura audio-video sau serviciile de cinema şi teatru, reiese din datele centralizate la Institutul Naţional de Statistică (INS).
Economiştii nu văd cu ochi buni aceste schimbări.

Cantitatea a învins calitatea

Cele mai multe din aceste produse au un indice de elasticitate foarte ridicat, în sensul că se vând în cantităţi egale indiferent de evoluţia preţurilor. Nu cumpărăm mai multă pâine pentru că s-a ieftinit, dar nici mai puţină benzină pentru că s-a scumpit. Astfel că noua configuraţie a coşului relevă doar schimbări calitative, şi semnalele nu sunt deloc încurajatoare. Cel mai important exemplu este cel cu medicamentele: cumpărăm mai puţine, dar asta nu înseamnă că suntem mai sănătoşi acum decât în urmă cu un an, ci că serviciile medicale au o calitate din ce în ce mai joasă, lucru care este foarte grav. Per ansamblu, aceste schimbări nu reflectă îmbunătăţiri calitative ale vieţii, ci doar creşteri ale preţurilor în raport cu veniturile, fapt care arată că nu suntem deloc pe un drum bun“, a declarat pentru „Adevărul“ Mircea Coşea, profesor de economie.

Internetul scoate consumul din cărţi

La rândul său, consultantul financiar Aurelian Dochia arată că schimbările din coşul de consum relevă modificări structurale în comportamentul românilor.

Faptul că au scăzut cheltuielile culturale (cărţi, reviste, cinema, teatru) nu înseamnă reduceri de preţuri sau de preferinţe în această zonă, ci este un efect al dezvoltării internetului. Reţeaua web oferă posibilităţi multiple de înlocuire a produselor clasice, şi de aici vin scăderile la această categorie, ca şi în cazul aparaturii audio-video“, a explicat consultantul.

Scade indicele sărăciei

În anii de criză, ponderile unor alimente de bază, cum ar fi pâinea, cartofii sau laptele în coşul de consum au crescut semnificativ, relevând restricţiile financiare pe care le-au avut de suportat familiile. Acum, pentru prima dată, aceste ponderi sunt în scădere.

În analizele sale, Banca Mondială măsoară evoluţia consumului de pâine şi de cartofi (şi de orez, în ţările asiatice) pentru a evalua indicele de sărăcie a populaţiei. Vestea că în România a scăzut consumul la aceste categorii ar trebui să ne bucure. De altfel, cred că încet-încet vom ajunge şi noi din urmă ponderile coşurilor de consum din ţările dezvoltate, unde serviciile sunt dominante şi alimentele sunt minoritare“, ne-a declarat analistul economic Dragoş Cabat.

Per ansamblu, în coşul inflaţiei predomină mărfurile alimentare, a căror pondere a scăzut de la 44,09% în 2013 la 43,85% în 2014, şi alimentele, cu o pondere de 37,64% (faţă de 37,71% în 2013). Ponderea serviciilor a crescut la 18,51% în 2014, faţă de 18,20% în 2013.

Mai puteţi citi:
 
În 2013, pentru prima dată după Revoluţie, valoarea produselor agroalimentare trimise peste graniţă a depăşit pragul de 4 miliarde de euro, ajungând din urmă achiziţiile-record de alimente de la străini.
 
În anul 2013, exporturile au însumat 49,56 miliarde de euro (219,12 miliarde lei), reprezentând un nou maxim istoric, reiese din datele comunicate de INS. În aceeaşi perioadă, importurile au totalizat 244,33 miliarde de lei (55,26 miliarde de euro), ceea ce a dus la un deficit comercial de 5,7 miliarde de euro, în scădere cu peste 41% faţă de cel din 2012.
 
Consumul final de energie electrică în anul 2013 a fost de 49,7 TWh, în scădere cu cu 6,0% faţă de  anul 2012, în vreme ce valoarea exporturilor a ajuns la 2,46 TWh, în urcare cu 114%, potrivit datelor furnizate de către Institutul Naţional de Statistică.
 
Angajaţii care lucrează în bănci, rafinării, industria tutunului, informatică şi aviaţie câştigă cel mai mult, reiese din datele Institutului Naţional de Statistică (INS). La polul opus, cu cele mai mici salarii, se află angajaţii din domeniile cultură-spectacole, prelucrarea lemnului, producţia de mobilă, industria alimentară şi din hoteluri-restaurante.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: