INFOGRAFIE Câţi bani le mai rămân românilor după ce-şi acoperă cheltuielile de trai. Oltenii, moldovenii şi bucureştenii au cele mai mici economii
0
Datele privind balanţa venituri/cheltuieli a gospodăriilor populaţiei, prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS) în studiul „Coordonate ale nivelului de trai“ şi consultate de „Adevărul“, arată că majoritatea familiilor - cu excepţia celor mai defavorizate - îşi acoperă cheltuielile de trai şi mai rămân cu un sold disponibil.
Acest sold a fost, ca medie naţională, de 261,2 lei lunar în 2015, în scădere uşoară faţă de valoarea din 2014, când era de 264,1 lei lunar, reiese din datele INS.
În mediul urban, soldul a scăzut de la 290,7 lei lunar în 2014 la 267,6 lei lunar în 2015, dar în mediul rural a crescut de la 230 la 252,8 lei.
Defavorizaţii, pe minus
În funcţie de veniturile totale, populaţia României este împărţită în 10 grupuri numite „decile“, cea mai săracă fiind populaţia din decila 1 (sub 500 de lei lunar), iar cea mai înstărită - decila 10 (peste 5.000 de lei lunar).
Ei bine, din punctul de vedere al balanţei venituri/cheltuieli, decila 1 este pe minus, adică din veniturile totale nu-şi pot acoperi toate cheltuielile şi soldul lunar este negativ.
„Gospodăriile din prima decilă înregistrează un deficit de 4,1% din totalul veniturilor, iar gospodăriile din următoarele nouă decile înregistrează economii, care ajung la decila D10 la 19,2% din veniturile totale“, arată INS.
„Cu excepţia gospodăriilor din prima decilă, analiza relaţiei dintre veniturile şi cheltuielile totale ale gospodăriilor distribuite după diferite caracteristici evidenţiază existenţa economiilor la toate tipurile de gospodării, indiferent de distribuţie“, notează autorii studiului.
Cele mai mici economii (până în 10% din veniturile totale) s-au regăsit la gospodăriile cu 3 şi 4 şi mai mulţi copii (+8%, pentru ambele categorii de gospodării), la gospodăriile formate din persoane singure (+7,5%), la cele din grupele de vârstă 15-24 ani (+7,1%) şi la cele conduse de persoane cu nivelul de pregătire primar (+4,5%).
În acelaşi timp, veniturile au depăşit cheltuielile cu 15% la gospodăriile încadrate în categoria celor cu nivel de pregătire superior (+15,6%).
Diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile gospodăriilor din mediul rural a fost, în anul 2015, de 10,1%, iar în mediul urban s-au înregistrat, în medie, economii care au reprezentat 13,9% din veniturile totale.
Familiile din Nord-Vest rămân cu cei mai mulţi bani
În profil teritorial, veniturile au depăşit cheltuielile în toate regiunile. Economiile înregistrate s-au situat între 8,4% din veniturile totale în regiunea Nord-Est şi 17,7% în regiunea Bucureşti-Ilfov.
Dar ca sume nominale, cele mai mari disponibilităţi se regăsesc în regiunile Nord-Vest (329,1 lei lunar) şi Sud-Muntenia (306,7 lei lunar), iar cele mai mici - în Oltenia (186,8 lei lunar), Moldova (214,5 lei lunar) şi... Bucureşti-Ilfov (234,2 lei lunar).
„Pentru acoperirea cheltuielilor, o parte din gospodării au retras sume din economiile realizate în perioadele anterioare“, mai arată autorii studiului.
În cazul gospodăriilor de şomeri, spre exemplu, 3,2% din cheltuieli au fost acoperite din aceste surse, din care împrumuturile au reprezentat 64,7%, iar sumele retrase de la bănci din economiile anterioare - 30,7%.
Se încarcă comentariile...
