Impozitarea bacşişului primeşte undă verde de la Senat. Senator: PSD introduce o nouă taxă

Senatul a adoptat miercuri propunerea legislativă a lui Eugen Teodorovici care prevede impozitarea bacşişului şi evidenţierea sumei pe bonul fiscal.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat cu 43 de voturi „pentru”, 23 „împotrivă” şi 6 abţineri. Pentru a putea intra în vigoare, proiectul trebuie să treacă şi de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz, să fie promulgat de preşedinte şi să fie publicat în Monitorul Oficial.

Liderul grupului PNL, Florin Cîţu, a afirmat că, prin evidenţierea distinctă a bacşişului pe bonul fiscal şi în actele contabile, „PSD introduce o nouă taxă”.

Bacşiş între 0 şi 15%

Senatorul PSD Eugen Teodorovici este la a doua încercare de a fiscaliza bacşişul în România, după un eşec răsunător în anul 2015, când s-a renunţat în numai câteva săptămâni la această măsură, din cauza unor prevederi absurde. De exemplu, atunci, angajaţii erau obligaţi să declare câţi bani au în buzunare, la sosirea la serviciu.

Măsura vine ca urmare a presiunilor din partea organizaţiilor profesionale şi patronale din domeniul HORECA, care au solicitat Finanţelor, în repetate rânduri, să analizeze posibilitatea introducerii unei noi reglementări legale a bacşişului în acest domeniu. Industria susţine că, pe măsură ce plăţile cu card sunt tot mai răspândite, industria resimte o scădere mai mare a sumelor din bacşiş.

Proiectul a fost depus în Senat de Eugen Teodorovici, de asemenea ministru al Finanţelor în guvernul Dăncilă, după ce un proiect de ordonanţă identic pregătit de Ministerul Finanţelor nu a mai fost adoptat de Guvern.

Proiectul de lege prevede că bacşişul va fi evidenţiat pe bonul fiscal, va varia între 0% şi 15%, dar nu va fi obligatoriu, va fi distribuit exclusiv angajaţilor, însă va fi impozitat.

Mai precis, bacşişul va fi evidenţiat iniţial pe o notă de plată, care va fi înmânată clientului. Pe această notă de plată va exista o rubrică destinată alegerii de către client, a nivelului bacşişului oferit. O noutate este că bacşişul va putea fi cuprins între 0% şi 15% din valoarea consumaţiei.  Ulterior, clientul va primi fie un bon fiscal, fie acelaşi bon, pe care bacşişul oferit va fi evidenţiat. Bacşişul va putea fi oferit şi la plata cu cardul, electronică, nu doar la plata cash, cu numerar.

Foarte important de menţionat este că bacşişul nu va fi obligatoriu. Este interzis operatorilor economici să condiţioneze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordarea bacşişului, susţine Ministerul Finanţelor.

Noile reglementări se aplică în baruri şi restaurante. În ceea ce priveşte livrările la domiciliu, proiectul prevede că nu e obligatorie trecerea bacşişului pe bon.

Sumele provenite din încasarea bacşişului se vor distribui integral salariaţilor. Cu toate acestea, ele vor fi impozitate, iar dările vor fi reţinute la sursă, de către angajator, iar angajaţii vor primi doar suma netă în mână. Companiile vor trebui să stabilească, printr-un regulament intern, procedura şi modalitatea de distribuire către salariaţi, a sumelor provenite din încasarea bacşişului, până la 1 octombrie.

Prin această măsură şi statul se aşteaptă să „ciupească” bani din bacşişurile lăsate de români: între 750 milioane lei şi 1,5 miliarde lei, ţinând cont că cifra de afaceri a sectorului economic vizat este semnificativă la nivelul economiei naţionale, de circa 15 miliarde lei.

Bacşişul în alte ţări

Analiza practicilor europene şi mondiale în domeniul reglementării bacşişului arată obiceiuri diferite.

Unele ţări, cum ar fi Spania, Bulgaria, Ungaria, nu au nicio reglementare în legislaţie. Altele, însă, au prevederi în acest scop, potrivit companiei de consultanţă Deloitte. În Franţa, de exemplu, bacşişul este inclus pe bonul fiscal, iar sumele astfel încasate de către companii sunt, ulterior, distribuite către angajaţi, conform legii. În alte state, de exemplu, în Germania, Italia sau Cehia, societăţile includ fie în preţul produselor, fie pe un rând separat de pe bon o „taxă pentru servicii”, cuprinsă între 10%-15% din valoarea notei de plată. Sumele devin venit la nivelul companiei şi, ulterior, sunt de asemenea distribuite către angajaţi şi astfel impozitate ca atare.

În Elveţia, Columbia, Egipt şi Bolivia, bacşişul se evidenţiază pe nota de plată, dar se obişnuieşte şi un bacşiş extra. În Argentina, Franţa şi Brazilia, bacşişul este inclus în nota de plată şi nu se aşteaptă nimic în plus.

În ţări precum Marea Britanie, Cehia, Croaţia, Canada, Turcia, Grecia, Spania, clientul lasă între 10% şi 20%,

În Statele Unite ale Americii, cele mai noi reglementări, propuse în anul 2017, prevăd ca bacşişul să revină angajatorului în totalitate, iar el să decidă împărţirea între personalul de servire şi personalul din bucătărie. Acesta poate însă decide şi să îl păstreze integral. Angajatul are obligatia să îşi declare veniturile din bacşişuri, ce sunt taxate cu 8%. În situaţia în care din salariu plus bacşiş, angajatul nu ajunge la un venit de minim 7,25 euro pe oră, angajatorul trebuie să suplimenteze cu bani pentru a îi asigura venitul minim. Angajatorul colectează impozitul pe venit, taxa de asigurare socială şi taxa medicală pe veniturile din bacşişuri declarate de angajat.