Cristian Ghinea: CE crede că avem o alocare prea mare pentru autostrăzi. PNRR nu a fost respins

Cristian Ghinea: CE crede că avem o alocare prea mare pentru autostrăzi. PNRR nu a fost respins

Foto Inquam Photos

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu a fost respins de Comisia Europeană, dar oficialii europeni consideră că alocarea pentru autostrăzi este „foarte mare”, a declarat joi, la Digi24, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ministrul susţine că în privinţa banilor din PNRR pentru construcţia de autostrăzi, Comisia consideră că alocarea este „foarte mare”, însă negocierile continuă. Precizările au fost făcute după ce vicepremierul Dan Barna a anunţat că parte de irigaţii din PNRR a fost respinsă de Comisie, iar preşedintele a anunţat că va avea o discuţie luni cu toţi cei implicaţi în PNRR.

„Comisia Europeană a avut observaţii. Luăm acele componente care au fost propuse public şi trebuie dezvoltate în componente tehnice. Fiecare componentă are zeci de pagini. Am trimis la Bruxelles cam 1.000 de pagini peste care Comisia se uită. După observaţiile lor, aducem modificări, negociem. Toate ţările fac aşa fiind un mecanism nou şi e un proces de negociere. Nu vreau să dau detalii, dar vă asigur că se munceşte intens. Este un fake news care circulă că Comisia ar fi respins PNRR. PNRR nu a fost respins. Comisia Europeană are 2 luni de evaluare şi abia atunci va vorbi despre modificări, despre, Doamne fereşte, respingere”, a declarat Cristian Ghinea la Digi24.
 
Ministrul Proiectelor Europene spune că alocarea foarte mare pentru transportul rutier şi investiţii în infrastructură nu ar fi fost pe placul Comisiei Europene. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă propune un buget de 4,5 miliarde de euro pentru proiectele destinate dezvoltării transportului rutier şi reţelei de autostrăzi.
 
„România este o ţară care propune o alocare foarte mare pentru transportul rutier. Comisia crede că este o alocare prea mare. Noi ne menţinem punctul de vedere că este o alocare necesară, pentru a demara autostrada spre Moldova, părţi din autostrada Transilvania, aici suntem într-un moment de negociere. Este un element de diferenţă în legătură cu impactul asupra mediului. Facem o analiză. În prima variantă a planului era o alocare mai mare pentru irigaţii. Dar discuţiile continuă şi pe acest subiect. Nimic nu este oficial. Nu sunt singurele domenii pe care Comisia a avut observaţii. Nu vă mai pot spune pe ce, pentru că suntem într-o negociere”, a declarat ministrul.
 
Acesta spune că varianta finală a planului ar putea fi trimisă până pe 30 aprilie.
 
„Săptămâna viitoare vom lua o decizie legată de calendarul României. Sunt state care au anunţat că nu vor trimite până la 30 aprilie: Olanda, Polonia. Portugalia a trimis până acum planul. Putem să facem asta, să trimitem până pe 30 aprilie, întrebarea e dacă avem pe toate componentele, toate proiectele bine documentate. Vom lua decizia săptămâna viitoare. Eu sunt foarte liniştit, nu înţeleg tevatura şi emoţia publică. (...) La Cotroceni merg cu un raport complet al discuţiilor de la Bruxelles. Este un proces de lucru pe care l-am respectat, consens în coaliţie, consens cu preşedintele şi cât mai multă dezbatere publică”, susţine ministrul.
 
Ghinea este de părere că a fost „o decizie înţeleaptă” când România a propus ca în prima variantă a PNRR să fie o supra alocare, astfel încât să poată fi scoase acele proiecte pe care nu există un acord cu Comisia.
 
Potrivit documentului pus luna trecută în dezbatere publică, Guvernul a bugetat prin PNRR cheltuieli de peste 41 de miliarde de euro, mai mari decât suma destinată României, aproximativ 29,2 miliarde de euro.
 
Vicepremierul Dan Barna a spus miercuri seara că, după discuţiile ministrului Ghinea de la Bruxelles, Comisia Europeană a cerut modificarea PNRR. Întrebat joi despre această situaţie, preşedintele Klaus Iohannis a precizat că au fost „de aşteptat” aceste dificultăţi pentru că planul de redresare este un instrument nou al Uniunii Europene. „Vom fi pregătiţi pentru acest plan naţional şi vom îmbunătăţi proiectele ca să fie acceptate”, a spus Klaus Iohannis.
 
Proiecte de infrastrctură rutieră propuse pentru finanţare prin PNRR
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă propune un buget de 4,5 miliarde de euro pentru proiectele destinate dezvoltării transportului rutier şi reţelei de autostrăzi.
 
Creşterea eficienţei implementării investiţiilor în infrastructura de transport, prin creşterea capacităţii administrative, a guvernanţei corporative (CNIR si CNAIR),  coroborat cu investiţii în dezvoltarea infrastructurii rutiere majore (TEN-T) şi a conexiunilor cu zone relevante din punct de vedere economic (inclusiv cu potenţiale culoare navigabile) în special pe următoarele tronsoane:
 
o A7 – Anumite secţiuni;
 
o A8 – Anumite secţiuni;
 
o A1 – Secţiunea Lugoj – Deva;
 
o A3 – Anumite secţiuni şi Centura Metropolitană Cluj;
 
o Legătura între Autostrada A1 – Timişoara – Aeroportul Timişoara;
 
o Legătura Autostrada A8 – Leţcani Vest – Bypass Iaşi – Iaşi Dacia;
 
o Legătura Apahida (Est Cluj-Napoca) – Jucu (Zona industrială şi logistică);
 
o Legătura între Autostrada A1 – Piteşti – Mioveni Bypass;
 
o Legătura Craiova Est – Drum Expres Piteşti – Craiova;
 
o Legătura Hunedoara – Sântuhalm – Autostrada A1;
 
o Legătura A10 – Teiuş – Blaj (zona industrială);
 
o Legătura Autostrada A3 – Mărtineşti – Vâlcele;
 
o Alternativa Techirghiol (Litoral Express);
 
o Legătura Slobozia – Drajna Nouă – Autostrada A2;
 
o Legătura Călăraşi – Drajna Nouă – Autostrada A2;
 
o Legătura DN1 – Aeroport Henri Coandă – Autostrada A3/A0;
 
o Legătura Sfântu Gheorghe – Autostrada A13;
 
o Legătura Râmnicu Vâlcea – Tigveni;
 
o Alte proiecte minore care asigură accesul diferitelor zone de interes către infrastructura mare de transport şi conexiuni cu potenţiale culoare navigabile.
 
-Introducerea de politici şi tehnologii ecologice şi digitale în sectorul transporturilor, vizând în principal următoarele:
 
o Punerea în aplicare a sistemelor inteligente de gestionare a traficului, a semnelor şi semnalelor rutiere, precum şi a altor elemente care vizează traficul inteligent pe drumurile publice;
 
o Dezvoltarea unui centru de management al traficului, sisteme de informare a utilizatorilor, interoperabilitatea sistemelor de transport;
 
o Staţii de reîncărcare electrice;
 
o Crearea şi dezvoltarea cadrului de impozitare şi control – instalaţii de măsurare a greutăţii automate pentru zonele de frontieră, sisteme integrate de control rutier, taxare pe baza principiului „poluatorul plăteşte”.
 
- Asigurarea siguranţei pe drumurile naţionale prin pregătirea şi punerea în aplicare a cadrului strategic privind siguranţa rutieră, incluzând următoarele:
 
o Măsuri de siguranţă pasivă – bariere şi atenuatoare de impact;
 
o Iluminare pe timp de noapte – elemente de semnal şi sistem de management;
 
o Pasaje denivelate şi alte soluţii tehnice de eliminare a punctelor negre;
 
o Sistem de marcare digitală şi proiect pilot pentru vehicule autonome.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările