Cum poţi rămâne fără bani în cont prin metoda „romance scam”. Cum te poţi proteja

ING Bank România atrage atenţia privind o metodă de fraudare ce lasă în urmă atât inimi frânte, cât şi conturi golite: ”romance scam” sau „iubirea prefăcută”.

Cum funcţionează

Infractorul îşi alege victimele după o evaluare amănunţită a profilurilor de pe reţelele de socializare. El vizează persoanele vulnerabile, de cele mai multe ori singure şi cu mai puţine cunoştinţe digitale, cu care poate crea cu uşurinţă o conexiune prin intermediul acestor canale. Odată ce a adunat toate informaţiile necesare, el va contacta pentru prima dată potenţiala victimă.  

Următorul pas este stabilirea unui raport de încredere cu victima. Astfel, acesta îşi va asuma identităţi care presupun statut de încredere în societate, precum cadru militar sau persoane din mediul academic. Discuţiile le va ţine exclusiv prin intermediul aplicaţiilor de mesagerie, fără apeluri cu video. Iar în lipsa contactului prin video, pentru a convinge victima, acesta va trimite fotografii cu documente care să ”ateste” că identitatea pe care şi-a asumat-o este reală. De regulă, este vorba de fotografii cu cartea de identitate şi/sau paşaportul, care, desigur, sunt false. 

În momentul în care infractorul este sigur că a câştigat încrederea victimei sale, el îşi va declara ”sentimentele” faţă de aceasta destul de repede şi va insista până obţine reciprocitate în relaţia romantică. Din acel moment schema poate fi aplicată. 

Aceasta poate consta în solicitarea de documente personale, date bancare, fotografii compromiţătoare sau chiar transferul banilor într-un cont indicat de infractor. În situaţia în care infractorul cere bani direct, acesta va începe cu sume mici, invocând o situaţie de maximă urgenţă, precum transportul până la victimă pentru a fi împreună, împlinirea unui proiect sau chiar salvarea vieţii. Odată ce va primi primul transfer, infractorul va continua să ceară din ce în ce mai mulţi bani. În final, dacă victima refuză să mai trimită o nouă tranşă, acesta recurge la şantaj, inclusiv emoţional, sau nu mai răspunde în aplicaţiile de mesagerie cu totul. 

Suplimentar, infractorul poate folosi datele obţinute pentru a crea identităţi false, pentru accesarea conturilor bancare, folosirea datelor de pe card pentru cumpărături fără voia victimei sau chiar şantajarea acesteia folosind materialele compromiţătoare pentru a obţine bani.  

Autorităţile recomandă victimelor acestui tip de schemă să nu se simtă ruşinate, să oprească orice contact cu infractorul, să facă plângere la poliţie şi să anunţe banca în cazul în care au furnizat date bancare.  

Cum te poţi proteja

1. Fă-ţi temele. Caută informaţii despre identitatea celui care te contactează online din mai multe surse. Uneori, o simplă căutare pe Google te poate salva. 

2. Cere ca discuţiile să se desfăşoare prin video pentru a putea stabili că persoana este cine spune, în ciuda fotografiilor cu documentele pe care ţi le trimite. Refuzul lor ar putea fi un mare semn de întrebare, chiar dacă invocă motive precum o cameră nefuncţională a telefonului/laptop-ului. 

3. Nu oferi niciodată datele tale bancare, adică datele cardului, numele de utilizator, parole sau pin. Acelaşi sfat este valabil şi pentru documente personale, cum ar fi copii ale actelor de identitate.

4. Evită să transmiţi materiale compromiţătoare, care ar putea fi folosite pentru a te şantaja. 

5. În cazul în care urmează să te întâlneşti în persoană cu cineva cu care ai avut contact doar prin reţelele de socializare, spune prietenilor şi familiei unde şi la ce oră te vei întâlni.