ANALIZĂ Industria de piese auto, magnetul de investiţii al României

Tot mai multe concerne care acţionează în sectorul producţiei de componente auto anunţă deschiderea de unităţi noi sau extinderea altora existente în România, grupurile străine fiind atrase de mâna de lucru ieftină.

Industria de subansamble auto atrage în continuare investiţii în România, numai în ultima săptămână fiind deschise şi anunţate trei fabrici în acest domeniu în ţara noastră, în condiţiile în care aproape jumătate din exporturile României sunt generate de acest sector.

Grupul german Draexlmaier a inaugurat joia trecută o nouă unitate de producţie în România, la Codlea, judeţul Braşov, în urma unei investiţii de 50 de milioane de euro. Unitatea va produce borduri, console şi uşi pentru unii dintre cei mai mari constructori auto din lume. Draexlmaier mai are o fabrică la Codlea, dar noua unitate este separată de aceasta. Spaţiul de producţie este alcătuit din două hale, cu o suprafaţă totală de aproximativ 25.000 de metri pătraţi, situate în afara oraşului, se arată într-un comunicat al producătorului de componente. 

Investiţia creează 500 de noi locuri de muncă, iar piesele produse sunt livrate către BMW, Daimler, Volkswagen, Tesla şi Cadillac. Noua unitate are în portofoliu 300 de tipuri de piese şi livrează săptămânal aproximativ 40.000 de bucăţi.

Draexlmaier este unul dintre cei mai mari angajatori din România, cu aproximativ 15.000 de angajaţi, repartizaţi în fabricile din Piteşti, Satu Mare, Timişoara şi Braşov.

Vin americanii

Şi compania americană Inteva Products a inaugurat marţea trecută la Oradea o fabrică de componente auto, a doua unitate de acest tip pe care o deţine în România, unde intenţionează să angajeze peste 100 de persoane. Producţia este estimată să înceapă în această vară.  Societatea va realiza aici componente pentru sisteme de acoperişuri auto, care vor fi furnizate în principal clienţilor din Europa. Fabrica din Oradea este a doua unitate a Inteva Products în România, după achiziţia, în anul 2011, a fabricii de componente auto deţinute de ArvinMeritor la Salonta, judeţul Bihor.

De asemenea, societatea Federal-Mogul, tot din SUA, a anunţat că va începe în acest an construcţia unei noi fabrici, situată într-un parc industrial de lângă Ploieşti, compania urmând să producă aici ştergătoare pentru autovehicule. Federal-Mogul mai deţine o fabrică în acelaşi parc, unde realizează plăcuţe de frână.

Noua unitate se va întinde pe o suprafaţă de 12.000 de metri pătraţi, va produce componente pentru ştergătoare auto sub marca Champion şi va fi terminată până în luna noiembrie. Aici vor fi angajaţi 300 de oameni, care se vor adăuga celor 300 de la cealaltă unitate de producţie. Anul trecut, Federal-Mogul a preluat divizia de sisteme de frânare autoa grupului Honeywell, tranzacţia incluzând şi preluarea fabricii de plăcuţe de frână din Ploieşti.

Nemţii se extind

Concomitent, grupul german Bosch a anunţat în luna martie că va deschide la Blaj, în judeţul Alba, un centru de cercetare-dezvoltare în domeniul automotive. Bosch mai are trei fabrici în Blaj, cu 1.200 de angajaţi, societatea anunţând că va angaja în această localitate încă 300 de oameni până la finele acestui an, estimările fiind pentru atingerea unui nivel de 2.000 de salariaţi în anul 2020.

La începutul lunii aprilie, şi concernul german Continental anunţa că a ajuns să aibă în România 15.000 de angajaţi şi că îşi propune să îşi mărească efectivele cu încă 1.000 de persoane până la sfârşitul anului. Continental are centre de inginerie în Timişoara, Sibiu, Iaşi şi Braşov şi unităţi de producţie în Braşov, Sibiu, Timişoara, Nădab (judeţul Arad) şi Carei (judeţul Satu Mare). Societatea produce atât componente auto, cât şi anvelope.

Şi producătorul suedez Autoliv anunţat de curând extinderea fabricii de volane de la Sfântu Gheorghe, din judeţul Covasna. Pe lângă unitatea din Sfântu Gheorghe, Autoliv mai deţine în România fabrici la Braşov, Prejmer, Lugoj şi Reşiţa, dar şi două centre de inginerie şi dezvoltare, în Braşov şi Timişoara, plus un centru european de competenţe IT. Compania produce centuri de siguranţă şi airbaguri, printre clienţi numărându-se BMW, Volkswagen, Renault, Ford şi Daimler.

Semnal de alarmă

Totuşi, dependenţa prea mare a României de industria de componente auto ridică şi semne de întrebare, iar industriaşii trag semnale de alarmă. Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), spune că investiţiile din domeniul subansamblelor auto sunt generate de costurile mici cu forţa de muncă, iar acest lucru se traduce în salarii mici şi valoare adăugată mică. „Părerea noastră este că 90% din investiţii provin din muncă slab calificată, subansamblele necesită manoperă multă şi deci sunt atraşi de salarii mici. Valoarea adăugată din industria auto şi a componentelor auto este mai mică decât cea din industria alimentară în România. De asemenea, statisticile Băncii Naţionale a României (BNR) arată că ponderea masei salariale în Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut în ultimii ani. Nu contează numai numărul locurilor de muncă, ci şi calitatea lor“, a afirmat Pârvan, pentru „Adevărul“. 

El a afirmat că, totuşi, industria de componente auto stă mult mai bine decât retailul în această privinţă.

Capcana locurilor de muncă prost plătite

Pentru a scăpa din capcana locurilor de muncă prost plătite, ţara noastră ar trebui să investească în cercetare-dezvoltare, astfel încât produsele să fie gândite în România, produse tot aici şi apoi exportate, astfel încât banii să rămână în ţară, consideră Cristian Pârvan, secretarul general al AOAR. „Industria presupune inovare. Dacă nu inovezi, eşti doar un executant, lucrezi în lohn. Noi am propus ca ajutoarele de stat să se acorde în funcţie de o grilă, mai exact în funcţie de câte companii româneşti implică, pentru a creşte încet-încet gradul de tehnologizare“, a mai precizat Pârvan. În primii 20 de exportatori ai României se află opt producători de piese auto, fără a pune la socoteală Dacia şi Ford, care realizează şi exportă autoturisme.