Românii, în febra cumpărăturilor. Cât câştigă supermarketurile şi hipermarketurile de pe urma lor

Românii aloca cei mai mulţi bani pentru alimente şi băuturi din Uniunea Europeană, iar acest lucru se vede poate cel mai bine în cifrele de afaceri spectaculoase înregistrate de retaileri.

Potrivit unei analize KeysFin, afacerile companiilor din comerţul alimentar românesc vor depăşi, în acest an, nivelul record de 100 miliarde de lei.

Următoarele două săptămâni se anunţă a fi cele mai profitabile pentru retailerii alimentari din tot anul 2018. Febra cumpărăturilor de Crăciun va duce afacerile companiilor peste nivelul de 103 miliarde de lei, în creştere cu aproape 6 miliarde de lei faţă de rezultatul din 2017, estimează analiştii de la KeysFin.

Business-ul din sectorul alimentar a crescut anul trecut cu 7,7% faţă de 2016 şi cu 135% faţă de 2007 la 97 miliarde de lei. Iar profitul net a avansat cu 16,8% faţă de 2016 şi cu 174,5% faţă de 2007, la 3,5 miliarde de lei în 2017.

Potrivit analizei, sectorul de retail se află, în prezent, în plin proces de maturizare, după expansiunea galopantă din anii 2000-2010.  Numărul companiilor a scăzut cu 8,8% faţă de 2016 şi rămâne cu aproape 2% sub cel din 2007, la aproape 52 de mii în 2017.

Statistica arată că în retailul alimentar activează 18 companii mari, cu afaceri de 55,9 miliarde de lei în 2017, 235 de companii medii (10,8 mld.lei), 2469 firme mici (15,6 mld..lei) şi 49.258 microîntreprinderi (14,5 mld.lei).

"Principalii jucători din piaţă, Kaufland, Carrefour, Lidl, Auchan şi Mega Image şi-au consolidat reţelele, iar extinderea geografică a atins un nivel extrem de ridicat. Investiţiile semnificative în deschiderea de noi unităţi şi mai ales în publicitate au spulberat, practic, concurenţa micilor jucători, magazinele independente, buticurile de cartier devenind o prezenţa tot mai rară. Confruntate cu dificultăţi financiare, prinse în constrângerile tot mai puternice ale distribuitorilor de alimente şi băuturi, multe dintre magazinele mici s-au închis sau au fost preluate de marii jucători”, arată analiza KeysFin.

Astfel s-a ajuns ca ponderea companiilor mari să atingă nivelul de 58% în 2017, faţă de 32% în 2007.

Topul jucătorilor din retailul alimentar

Potrivit analizei KeysFin, cele mai mari 10 companii au împreună peste 2.500 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate modernă, discount şi cash & carry şi generează peste 53% din cifra de afaceri totală.

Liderul pieţei continuă să fie KAUFLAND ROMANIA, cu o cifră de afaceri de peste 10 miliarde de lei în 2017, ceea ce reprezintă 10,4% din totalul business-ului la nivel naţional.

CARREFOUR ROMANIA SA se află pe locul secund, cu afaceri de 6,7 miliarde de lei (7%), urmată de LIDL DISCOUNT SRL (6,5 miliarde de lei, 6,7% din total), AUCHAN ROMÂNIA SA (5.2 miliarde de lei, 5,4% din total) şi MEGA IMAGE SRL (4.9 miliarde de lei, 5,1% din total).

"Investitorii străini au ajuns să domine retailul alimentar românesc, controland peste 72% din capitalurile proprii ale companiilor locale .Din prisma capitalurilor proprii deţinute, investitorii germani sunt în prim-plan, urmaţi de cei olandezi, luxemburghezi, francezi, ciprioţi şi turci. Împreună, primii cinci jucători din piaţa de retail alimentar, toţi controlaţi de străini, au generat anul trecut peste 45% din profitul sectorului’’, arată analiza KeysFin.

Cea mai profitabilă companie a fost, anul trecut, Kaufland, cu un rezultat pozitiv de 670 milioane de lei. În top urmează LIDL (352,8 mil.lei), CARREFOUR (209,7 mil.lei), MEGA (201,8 mil.lei) şi PROFI (130,9 mil.lei).

La nivel regional, Capitala, cu cel mai mare număr de locuitori, a atras, cum era de aşteptat şi cel mai ridicat nivel de afaceri, de peste 40,3 miliarde de lei. În clasamentul regional urmează judeţele Prahova(8,2 miliarde de lei), Timiş (5,8 miliarde de lei), Ilfov (5,8 miliarde de lei) şi Braşov (4,8 miliarde de lei). Împreună primele 5 judeţe au generat 67% din cifra de afaceri totală în 2017.

Topul angajatorilor în retailul alimentar

În acest sector lucrează peste 223.000 de angajaţi. Potrivit datelor KeysFin, numărul acestora a scăzut cu 2,3% faţă de 2016 şi cu 1,4% faţă de 2007, în condiţiile în care companiile au investit puternic în optimizarea costurilor operaţionale.

Productivitatea muncii în acest sector a crescut cu 10% faţă de 2016, aproape 434.000 de lei per angajat în 2017, însă costul mediu per angajat a avansat de 2 ori mai rapid, cu 20% faţă de 2016, la 31.600 de lei per angajat în 2017.

"Creşterea costurilor cu forţa de muncă în acest sector a intervenit odată cu majorarea salariilor la nivel naţional şi ca urmare a provocărilor tot mai accentuate din piaţa muncii.

În condiţiile crizei de personal, mulţi dintre rataileri au investit puternic în modernizarea proceselor tehnologice, iar unul dintre efectele cele mai vizibile îl reprezintă extinderea semnificativă a caselor automate, unde clienţii gestioneaza singuri plata. Automatizarea serviciilor se va extinde, cel mai probabil, la nivelul întregii pieţe, în următorii ani”, estimează analiştii de la KeysFin.

Cei mai importanţi angajatori din sectorul de retail alimentar sunt KAUFLAND ROMANIA SCS (13.519 angajaţi), PROFI ROM FOOD SRL (11.662), CARREFOUR ROMANIA SA (9.939), MEGA IMAGE SRL (9,313) şi AUCHAN ROMÂNIA SA (9.290 de angajaţi).

Potrivit analizei, Lidl are cea mai bună profitabilitate a forţei de muncă, cu 73,3 mii de lei per angajat urmat de Kaufland, Metro, Mega şi Carrefour.

"Interesant este şi faptul că, pe fondul extinderii lanţurilor de magazine. jucătorii mari au ajuns să atragă mare parte din forţa de muncă. Dacă în 2007 angajau 12% din forţa de muncă, în 2017 s-a ajuns la 38%. La polul opus, cel mai mult au pierdut magazinele de cartier, de la 46,7% din total în 2007 la puţin peste o treime în 2017”, mai arată analiza.

Cum au ajuns românii campioni europeni

Potrivit datelor Eurostat, la nivel european, românii au alocat în 2017 cea mai mare parte dintre veniturile gospodăriilor pe alimente şi băuturi non-alcoolice (27,8%) din UE. Ne urmează lituanienii (22%), estonienii (20,3%) şi bulgarii (19,5%)

Cifra din dreptul României reprezintă de peste 2 ori media UE (12,2%). La polul opus, românii alocă mult mai puţin restaurantelor şi hotelurilor (doar 3,3% faţă de o medie UE de 8,8% din total).

"Statistica prezintă o consecinţă directă a nivelului de trai scăzut din România. Românii nu mănâncă mai mult decât alţi europeni, ci cheltuie mai mult raportat la veniturile lor.

Una este să ai un salariu de 3000 de euro şi să aloci 800 de euro pentru mâncare, şi alta e să trăieşti la limita subzistenţei, cum o fac mulţi dintre români.

Dincolo de raportul cheltuieli alimentare – salarii, o altă mare problemă o reprezintă obiceiurile alimentare nesănătoase, care au făcut ca România să se claseze pe locul trei în Europa în clasamentul supraponderalilor, potrivit datelor de la Institutul de Endocrinologie C.I. Parhon. Este o consecinţă a mâncării proaste şi ieftine, puternic calorice, pe care majoritatea o consumă”, spun analiştii.

Obiceiurile de consum ale românilor ţin şi de tradiţie. "După 40 de ani de comunism în care achiziţia de bunuri alimentare reprezenta o provocare, o întreagă generaţie şi-a găsit satisfacţia în consumul alimentar. Ideea de a mânca mult şi bine – o conotaţie a prosperităţii, s-a transmis din generaţie în generaţie, farfuria plină continuând să fie principala satisfacţie a unei mari părţi a populaţiei", mai afirmă aceştia.

Companiile din retailul românesc continuă, din păcate, să exploateze din plin acest fenomen.

"Consumul responsabil reprezintă încă un concept pe care jucătorii din piaţă întârzie să îl promoveze. Se marjează în continuare pe preţuri şi volum, semnalele privind educarea populaţiei către cumpătare fiind încă foarte reduse.

S-au făcut paşi înainte cu promovarea băuturilor fără zahăr, unii producători au redus valoarea calorică a produselor, însă este nevoie de o strategie eficientă la nivel naţional, care să promoveze acest demers. Altfel, românii, dincolo de faptul că sunt din ce în ce mai puţini, vor fi tot mai bolnavi, afecţiunile asociate consumului excesiv de produse alimentare şi băuturi fiind deja la nivelul de alarmă", se mai precizează în analiza KeysFin.

Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanţelor (la sfârşitul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate unul dintre următoarele coduri CAEN: 4639 (Comerţ cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun), 4711 (Comerţ cu amănuntul in magazine nespecializate, cu vânzare predominanta de produse alimentare, băuturi si tutun), 4721 (Comerţ cu amănuntul al fructelor si legumelor proaspete, in magazine specializate).

Toate cifrele sunt exprimate în lei iar datele au fost extrase la sfârşitul lui noiembrie 2018. Estimările au la bază rata medie anuală, calculată pe o perioadă de cel puţin 5 ani.