Multinaţionalele hulite generează o mare parte din averea ţării

Multinaţionalele hulite generează o mare parte din averea ţării

Eugen Teodorovici FOTO INQUAM Photos / George Calin

Guvernul tună şi fulgeră la adresa multinaţionalelor, dar cifrele arată că economia României şi angajaţii din ţară ar duce-o mult mai prost fără aceste companii.

Guvernanţii continuă să atace multinaţionalele din România, acuzându-le, în funcţie de context, fie că nu declară profiturile, fie că profiturile sunt prea mari raportat la salariile pe care le oferă. Criticile se ofilesc, însă, când ne uităm la cifre, care arată că multinaţionalele generează o mare parte din valoarea adăugată, dau şi salarii mai mari, iar angajaţii sunt mai productivi.

Ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici lansa un nou atac la companiile multinaţionale, la începutul acestei săptămâni, avertizându-le „să o lase mai uşor” cu ameninţările că pleacă din România, în contextul în care mediul de afaceri a criticat taxele introduse de Guvern prin Ordonanţa 114. Teodorovici a afirmat că „nu face nimeni investiţii în România pentru că iubeşte România, ci pentru că face business”.

Într-adevăr, nicio companie, nici măcar una românească, nu ar face investiţii doar de dragul de a le face, ci pentru a face business. Însă cifrele arată că firmele străine sunt harnice.

Datele institutului european de statistică Eurostat arată că, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, România este unul dintre statele unde companiile controlate de firme din străinătate sunt responsabile pentru cea mai mare pondere a valorii adăugate. Cifrele arată că firmele din străinătate generează 43,3% din valoarea totală adăugată în economie într-un an. România este pe locul patru în clasamentul european, după Ungaria (51,4%), Slovacia (48,1%) şi Luxemburg (44,6%).

Discurs cu dublu tăiş                                                                                          

Discursul preferat al guvernanţilor este să spună, în funcţie de contextul favorabil, fie că firmele străine externalizează profitul, fie că nu dau salarii. Pe de o parte, firmele mari sunt blamate că nu declară profiturile la nivelul real în România, acestea fiind diminuate prin diverse tehnici situate la limita legii pentru a nu plăti taxele la nivelul corespunzător. Astfel, companiile mari sunt acuzate că nu contribuie aşa cum ar fi corect la bugetul statului prin plata corectă a taxelor. Pe de altă parte, aceleaşi companii mari sunt acuzate că înregistrează profituri mai mari, dar nu majorează corespunzător salariile. Astfel, se promovează ideea că interesul şi beneficiile angajaţilor, care muncesc pentru a se obţine aceste profituri, rămân secundare comparativ cu interesele lacome ale acţionarilor.

Însă datele Fiscului arată că cele mai mari 3.000 de companii din România, în foarte mare parte firme controlate de grupuri străine, au generat în primele nouă luni ale anului trecut peste 40% din veniturile fiscale ale statului, venituri colectate de ANAF. Respectiv mai mult de jumătate din tot impozitul pe profit colectat de stat de la cele peste 104.000 de companii incluse la acest tip de impozitare, arată datele, citate de profit.ro.

În ceea ce priveşte salariile, o analiză realizată de analistul Iancu Guda arată că tocmai firmele mari plătesc salarii superioare, deoarece acestea au performanţa financiară necesară pentru a susţine salarii mai mari.

Angajaţi mai productivi la străini                                                                                                   

Productivitatea angajaţilor din companiile străine este, de asemenea, mai mare decât cea din companiile româneşti, arată un studiu realizat de Ziarul Financiar, cu sprijinul Patronatului Investitorilor Autohtoni PIAROM.

Între 2014 şi 2017, productivitatea medie a angajaţilor în firmele cu capital privat românesc a crescut de la 208.491 lei per salariat pe an până la 242.337 de lei pe salariat pe an, adică cu circa 20% în total, ceea ce înseamnă o creştere medie anuală de 6%.

În schimb, productivitatea medie a firmelor cu capital străin a avut o creştere de la 447.700 lei pe angajat pe an în 2014 la 560.755 lei pe angajat pe an în 2017, ceea ce înseamnă o creştere de 25% deci o creştere medie anuală de 8%.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: