EY: Cele mai longevive afaceri de familie din România sunt acum în faţa primului test major: transferul conducerii către generaţia următoare

Cele mai longevive afaceri de familie din România abia trec de un sfert de secol de existenţă, multe dintre acestea fiind acum în faţa primului test major, transferul conducerii către generaţia următoare, spune Gabriel Sincu, coordonator al diviziei de consultanţă pentru afaceri de familie din EY România.

„Cu toate acestea, putem remarca şi la afacerile de familie româneşti de succes caracteristicile specifice, necesare, pentru dezvoltare pe termen lung: deschiderea spre inovare şi adaptarea la realităţile pieţei locale şi mondiale. Combinate cu spiritul antreprenorial şi flexibilitatea, aceste calităţi vor fi cu siguranţă elementele cheie în dezvoltarea viitoare”, mai arată el.

Potrivit studiului EY family business survey 2018, marile afaceri de familie creează culturi organizaţionale agile, inovează şi recompensează prospeţimea în gândire, se arată în. Toate aceste elemente alimentează fenomenele disruptive din piaţă, iar ce este mai interesant, puţine afaceri de familie globale (12%) se identifică drept factori disruptivi.

Respondenţii de pe principalele pieţe globale recunosc faptul că au o cultură antreprenorială distinctă (68%), că stimulează agilitatea şi schimbarea (67%) şi că îşi permit să facă greşeli în demersul lor de a-şi  îmbunătăţi afacerea (61%). În mare parte, folosesc mediile sociale (68%), încorporează tehnologii Big Data (65%) şi folosesc Robotic Process Automation – RPA – în eforturile lor de a menţine ritmul cu ceilalţi (50%). Astfel, dezvoltă culturi organizaţionale cu o mare capacitate de a crea sau a fructifica fenomenele disruptive de la o generaţie la alta.

Creştere fără capital extern                                                                        

Spre deosebire de creşterea modestă de 3,6% a PIB-ului mondial prevăzută de Fondul Monetar Internaţional pentru anul 2018, afacerile de familie chestionate au o ţintă medie de creştere a veniturilor de 9,1%, conformă cu rata de profitabilitate pe termen lung pentru indicele S&P 500, care este în jurul a 10%.

Acest lucru este remarcabil, având în vedere faptul că 62% dintre afacerile de familie au declarat că nu au pus în vânzare active către terţi pentru a-şi asigura linii de investiţii. Minoritatea care a utilizat un astfel de mijloc de obţinere de capital a afirmat că a folosit această soluţie doar pe un termen scurt, pentru o medie între patru şi şase ani. Două treimi din respondenţi spun că îşi investesc propriile resurse financiare în creştere şi inovare. În acelaşi timp, afacerile de familie par mai degrabă reticente în privinţa contractării unui credit.

„Spre deosebire de afacerile de familie din străinătate, afacerile de familie româneşti nu sunt atât de reticente în accesarea de fonduri de pe bursele publice, listările unor business-uri antreprenoriale importante din ultima vreme fiind remarcate în mediul financiar din România. De asemenea, putem vedea o serie de afaceri de familie româneşti de succes care au cedat o parte din capitalul social unor fonduri străine de investiţii, păstrând totuşi controlul asupra business-ului”, subliniază Gabriel Sincu.

Fenomenele disruptive: o ameninţare şi o oportunitate

Afacerile de familie intenţionează să investească în anumite zone de creştere, fie pentru a contracara fenomenele disruptive fie, dimpotrivă, pentru a le valorifica.  Printre zonele prioritare de investiţii în următorii trei ani identificate de afacerile de familie se numără: noi produse şi servicii (59%), sisteme şi mecanisme de control IT (57%), capitalul uman (53%) şi capacitatea de producţie (48%).

Generaţiile salvatoare X, Y şi Z

Mulţi dintre cei intervievaţi recunosc rolul important pe care îl poate avea generaţia următoare în dezvoltarea afacerii. 30% dintre respondenţi spun că, în prezent, folosesc „mult” talentele mai tinere din familiei – alţi 15% indicând că se bazează „enorm” pe aceştia pentru a identifica tendinţele care ar putea remodela piaţa.

Cu toate astea, majoritatea respondenţilor (55%) recunosc că mai sunt multe de făcut în direcţia utilizării talentelor din interiorul familiei lor – este vorba de primele generaţii care au crescut odată cu revoluţia digitală. Schimbarea a făcut parte în mod natural din ciclul lor de viaţă – iar aceste generaţii ar putea fi cele mai potrivite să lucreze într-un univers digital care afectează fiecare zonă a unei afaceri.

Conform datelor din raport, există o oportunitate reală de dezvoltare pentru acele afaceri de familie care încă nu au luat în considerare potenţialul generaţiilor mai tinere. De exemplu, îmbunătăţirea agendei privind inovarea reprezintă o zonă în care membrii mai tineri ai familie ar putea excela cu uşurinţă. Sunt digitali nativi şi sunt gata să regândească totul. Iar antrenarea din timp a minţii şi a forţei lor de dedicare contribuie la menţinerea continuităţii afacerii şi la creşterea coeziunii familiei – ambele fiind asociate cu performanţe operaţionale superioare.

„Zona economiei digitale este, în opinia mea, un uriaş incubator pentru antreprenorii tinerii care vor pune bazele viitoarelor afaceri de familie de succes din România. Noi, la EY, suntem tot timpul în legătură cu ei, îi susţinem şi îi încurajăm în speranţa descoperirii viitorului «unicorn» românesc”, spune Gabriel Sincu.

Flexibilitatea puterii lor de angajare

Atenţia acordată importanţei propriilor oameni reprezintă o trăsătură de marcă a afacerilor de familie. Acestea recunosc că e important să cultivi şi să reţii talentele (atât din rândul membrilor familiei cât şi pe cele din afara acesteia) într-un mediu de business cu performaţe de top, în care se regăsesc principalele valori ale familiei şi ale afacerii. Flexibilitatea, adaptabilitatea, viteza de schimbare şi dorinţa de a avea o viziune pe termen lung asupra oamenilor şi investiţiilor reprezintă atributele pe care le ţintesc.

Aproximativ 50% dintre respondenţii la nivel global intenţionează să genereze noi locuri de muncă în 2018, 10% estimează creşteri mai mari de 5%. Planurile lor de creştere se bazează pe optimismul legat de dezvoltarea economiei mondiale în 2018, aproape 59% dintre ei estimează o creştere a economiilor lor locale şi doar 7% o contracţie.

Ce e mai bun urmează să se întâmple?

În privinţa duratei de viaţă a unei afaceri de familie, una dintre cele mai cunoscute concluzii statistice ale unui „raport de supravieţuire a afacerilor de familie” menţionează configuraţia -  30:10:3 - în care 30% dintre companii supravieţuiesc la a doua generaţie, 10% ajung la a treia generaţie şi doar 3% trec dincolo de acest punct. Prin comparaţie, durata medie a unei companii din indicele S&P 500 al principalelor companii americane a scăzut cu peste 50 de ani în ultimul secol, de la 67 de ani în perioada anilor 1920 la doar 15 ani în prezent, conform lui Richard Foster, profesor la Universitatea Yale.