ANALIZĂ Ce domenii mai funcţionează în România? Top în funcţie de numărul de firme înfiinţate în primele şapte luni

Deşi procentual valoarea este mai mare în cazul sectorului energiei şi al gazelor, numeric, balanţă înclină de partea transportului şi depozitării, cu 6.534 companii nou înfiinţate, faţă de cele 70 companii noi în domeniul energiei.

În primele 7 luni ale anului au fost înfiinţate 60.634 companii, cu 31% mai puţine faţă de aceeaşi perioadă din 2019, însă scăderea s-a temperat de la minus 47% şi 29.780 de companii nou-înfiinţate în primele 4 luni din 2020.

„Noua ediţie a raportului KeysFin Macro Update, o sinteză a mediului economic şi de business local extrem de utilă partenerilor noştri, revine cu noi informaţii interesante, agregate şi interpretate de analiştii noştri. Chiar dacă efectele seismului cauzat de pandemia de Coronavirus încă se simt, cele mai recente date arată că economia începe să îşi revină, iar antreprenorii şi investitorii sunt mereu atenţi la ceea ce funcţionează şi generează venituri şi profit, dovadă fiind orientarea rapidă a acestora spre sectorul energiei, pe fondul liberalizării recente a pieţei gazelor, precum şi spre transport şi depozitare, în contextul creşterii comenzilor online. Totodată, ne bucură să vedem că experienţa noastră ne permite să intuim atât de prompt tendinţele din mediul de business local, având în vedere că unele din cele mai recente analize ale noastre au fost dedicate tocmai acestor sectoare, şi vom depune toate eforturile ca şi pe viitor să oferim atât informaţii de business puse în contextul corect, cât şi predicţii susţinute de analize riguroase.” a declarat Roxana Popescu, Managing Director KeysFin, unul dintre cei mai importanţi furnizori de soluţii de business information din România.

Din punct de vedere geografic, cele mai multe companii au fost înfiinţate în Bucureşti (9.810 companii, cu 7,5% mai puţine decât în primele 7 luni din 2019), Cluj (3.116 companii, cu 23% mai puţine decât în aceeaşi perioadă din 2019) şi Ilfov (2.878 companii, respectiv cu 5% mai puţine înmatriculări decât în primele luni din 2019 şi totodată cea mai mică scădere procentuală judeţeană). De cealaltă parte, Argeş, Dâmboviţa şi Gorj au înregistrat cele mai ample scăderi procentuale, cuprinse între 45% şi 48%.

La polul opus, scăderi de peste 50% a numărului de înfiinţări de firme noi se remarcă în agricultură, cultură&divertisment şi industria prelucrătoare (62,6%, 60,7% şi respectiv 52,4%).

Temperarea ritmului de creştere a ratei şomajului

Numărul companiilor suspendate a scăzut cu 30% în primele 7 luni din 2020 faţă de aceeaşi perioadă din 2019, la 6.177 de companii. De asemenea, numărul companiilor care au intrat în insolvenţă a scăzut şi el cu 15% în perioada ianuarie-iulie 2020, faţă de aceeaşi perioadă din 2019, la 3.179 de companii.

Radierile şi dizolvările s-au redus cu mai mult de o jumătate, respectiv cu 53% în primele 7 luni din 2020 faţă de aceeaşi perioadă din 2019, la 42.802, iar numărul entităţilor active (PFA şi persoane juridice) a crescut în acest an cu 4%, la 1.398.611 la 31 iulie 2020. Dintre entităţile active 27,7% au fost PFA. Mai mult, analiştii KeysFin atrag atenţia asupra depăşirii nivelului de un milion de persoane juridice active la sfârşitul lui iulie 2020.

Companiile par hotărâte să reziste provocărilor pandemiei şi încearcă să-şi păstreze forţa de muncă. Numărul de şomeri (15-74 ani) a crescut în iulie la 484.000, rata şomajului majorându-se cu doar 0,1 puncte procentuale faţă de iunie, la 5,4% (cel mai ridicat nivel din octombrie 2016). Oricum rata şomajului din România este cu aproape 2 puncte procentuale sub media Uniunii Europene şi este aproape de jumătatea celei înregistrate în Statele Unite.

Numărul locurilor de muncă vacante a fost 34,2 mii în trimestrul al II-lea, în scădere cu 7,6 mii faţă de trimestrul anterior. Rata locurilor de muncă vacante a fost 0,71%, în scădere cu 0,13 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent. Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2019, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,4 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 20,8 mii.

Comerţul şi construcţiile, motoarele României

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut în primul semestru din 2020 ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2019.

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), a crescut în termeni nominali în primele 6 luni din 2020 ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 2,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2019.

Totodată, volumul lucrărilor de construcţii (ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate), a crescut, per total, în primele 6 luni cu 21% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, avans reflectat în lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+56,8%), lucrările de reparaţii capitale cu (+44,7%) şi lucrările de construcţii noi (+8,9%).

Potrivit datelor Ministerului de Finanţe, aproximativ 222 mii de companii (30% din total) care şi-au raportat rezultatele la 2018 au avut ca principal domeniu de activitate unul dintre codurile CAEN aferente comerţului (cu amănuntul şi cu ridicata) şi au înregistrat cumulat o cifră de afaceri de 597 de miliarde de lei (39% din total). De asemenea, aproximativ 75 mii de companii (10% din total) care şi-au raportat rezultatele la 2018 au avut ca principal domeniu de activitate unul dintre codurile CAEN aferente sectorului de construcţii şi au înregistrat o cifră de afaceri de 84 miliarde de lei (5% din total).

Finanţarea deficitelor, principalele riscuri

Creditul guvernamental s-a majorat în iulie 2020 cu 1,6% faţă de iunie 2020, la 133,5 miliarde de lei. În raport cu iulie 2019, creditul guvernamental s-a majorat cu 29,5% (26% în termeni reali).

Comparativ cu aceeaşi perioadă a lui 2019, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 3,6% (0,8% în termeni reali), pe fondul majorării cu 6,1% a componentei în lei (3,2% în termeni reali) şi a scăderii cu 1,3% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 3,3%).

Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali s-au majorat în iulie cu 0,4% faţă de luna iunie 2020, la nivelul de 383,7 miliarde de lei şi au crescut cu 13,6% (10,5% în termeni reali) faţă de iulie 2019.

În perioada ianuarie-iunie 2020, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 3,5 miliarde de euro, comparativ cu 4,4 miliarde de euro în perioada ianuarie-iunie 2019.

În structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1,1 miliarde de euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 376 milioane euro. Potrivit analiştilor KeysFin, perspectiva unei contracţii mai ample a activităţii economice a partenerilor externi faţă de cea proiectată în cazul României este de aşteptat a rezulta într-o uşoară deteriorare pe ansamblul anului curent a deficitului de cont curent, acesta urmând să înregistreze pentru al treilea an consecutiv o valoare de peste 4% din PIB.