Adoratorii greci ai vechilor zei din Olimp încearcă să-şi câştige statutul de religie

Solstiţiu de vară, care va avea loc mâine pe 21 iunie, este una dintre cele mai importante date din calendar pentru mulţi dintre adepţii religiilor antice şi este o perioadă specială pentru grecii care cred încă în zeii pre-creştini.

Cel mai important festival anual al grecilor care celebrează vechii zei se numeşte „Prometheia“ şi în cadrul lui se onorează eroul antic Prometeu, care a ajutat oamenii furând focul de la zei şi oferindu-l lor. „Iubesc energia pe care o are acest loc“, spune Exsekias Trivoulides, care şi-a instalat cortul pe locul sfânt al muntelui Olimp, notează BBC.

Festivalul închinat lui Prometeu - „Prometheia“

Festivalul „Prometheia“ este cel mai important pentru membrii mişcării „Întoarcerea Elenelor“, care încearcă să revitalizeze religia, valorile, filosofiile şi stilul de viaţă al grecilor antici, la peste 16 secole după ce au fost înlocuite de creştinism. Ei consideră că Grecia se află sub ocupaţie creştină.

„Oamenii vor să se identifice cu ceva din trecutul care îi defineşte, pentru a-şi da seama de direcţia în care se îndreaptă. Dacă nu-ţi cunoşti trecutul, nu ai un viitor. Este o reîntoarcere la origini. Mă face să simt continuitatea poporului nostru de-a lungul mileniilor“, spune Trivoulides.

Festivalul „Prometheia“ începe cu şase atleţi înarmaţi cu suliţe şi protejaţi de scuturi, care se întrec de-a lungul a zece kilometri, până la muntele Olimp, casa zeilor. Însă, în timp ce ies alergând din satul Dion îndreptându-se spre baza muntelui, localnicii abia dacă-i observă. Sunt obişnuiţi cu ei.

Cum se împacă „noua“ religie cu cea „veche“, creştinismul

Grecia este o naţiune în care 98% din cetăţeni se declară creştin-ortodocşi. În 2007, un oficial al Bisericii Ortodoxe i-a descris pe adepţii vechilor zei ca fiind „o mână de oameni agitatori ai unei religii degenerate şi moarte“. Însă, acum relaţiile s-au mai îmbunătăţit, susţine Tryphton Olympios, profesorul de filosofie care a fondat mişcarea „Întoarcerea Elenelor“ în 1996. „Au înţeles că nu suntem periculoşi şi nu suntem păgâni sau satanişti. Suntem oameni paşnici şi avem idei care sunt utile pentru societate“, spune el.

„Criza economică din Grecia ar trebui să fie o perioadă a reflecţiei asupra valorilor care ar trebui să guverneze societatea“, continuă Olympios.

„Întoarcerea Elenelor“ se concentrează pe cei 12 zei principali ai Greciei antice, numiţi şi Olimpieni: Zeus – tatăl, Hera – mama,  Poseidon – zeul apelor, Hades – zeul subteranului, Afrodita – zeiţa frumuseţii, Apollo – zeul luminii şi al artelor, Ares – zeul războiului, Artemis – zeiţa vânătorii, Atena – zeiţa dreptăţii, Demetra – zeiţa recoltelor, Hefaistos – zeul focului şi al metalurgiei, Hermes – zeul negoţului şi Hestia – zeiţa căminului. 

Adepţii nu se închină lor, propriu-zis, ci îi privesc ca pe o reprezentare a valorilor, cum ar fi frumuseţea, sănătatea sau înţelepciunea. Ei sunt un amestec ciudat, spune BBC. Sunt neo-hipioţi care onorează tradiţiile antice, oameni de stânga care urăsc puterea Bisericii Ortodoxe şi naţionalişti greci care văd creştinismul ca pe instrumentul care a distrus adevăratele valori greceşti. 

Anticii moderni se relaxează în campusul de lângă muntele Olimp, unii dintre ei vând cărţi de filosofie, CD-uri, mâncare şi bijuterii. Unii poartă haine moderne, alţii togi şi, câţiva, chiar cununi de lauri. 

În timpul evenimentului, care durează trei zile, există rugăciuni publice, au loc două căsătorii şi chiar botezuri, în care adepţii îşi aleg nume ca Hermis, Calisto sau Orfeu şi se purifică de numele moderne, creştineşti pe care le au.

Niciunul dintre aceste ritualuri nu este recunoscut oficial de către statul grecesc. Cea mai mare nemulţumire a adepţilor este că nu li se permite să se roage în templele antice şi se luptă să obţină permisiunea construirii unui templu propriu, fapt care, în Grecia, necesită solicitarea unei aprobări din partea episcopului ortodox local.

În încercarea de a-şi autentifica statutul, Consiliul Suprem al mişcării duce o campanie pentru a obţine un statut oficial ca religie a Greciei. Însă, această idee este susţinută de prea puţini greci. Deşi mulţi se duc la biserică doar de câteva ori pe an, religia ortodoxă este o „piatră de temelie“ a identităţii greceşti, susţine Victor Roudometof, profesor de sociologie la Universitatea din Cirpu.

„Cei care venerează zeii antici sunt priviţi ca nişte curiozităţi interesante“, adaugă profesorul Roudometof, care este şi specialist în religia Greciei. Chiar şi experţii în antichitate tind să fie sceptici. „Nu cred că poţi da timpul înapoi. Nu poţi importa o religie antică într-un sistem social complet diferit“, spune Robert Parker, profesor de istorie antică de la Universitatea Oxford. El are două cuvinte prin care îi descrie pe cei care încearcă asta: „nebuni“ şi „ridicoli“, adaugă BBC.

Sacrificiul: de la sânge la fructe, lapte şi miere

Alţi istorici spun că aceste grupuri idealizează o religie antică care nu prea avea nimic în comun cu etica sau morala. „Baza acestei credinţe este să faci zeii fericiţi. Îi mulţumeşti, te ajută şi ei pe tine. Se stabileşte o relaţie pe bază de profitabilitate. Este o simplă recunoştere a zeilor în speranţa că zeii de vor ajuta. Valorile şi virtuţile sunt complet irelevante în termeni antici“, spune Peter Jones, co-fondator al „Prietenii Clasicilor“.

Sacrificiile animalelor erau cea mai importantă parte din ritualurile Greciei Antice, cel mai comun ritual fiind tăierea gâtului unui taur pe altarul din afara templului. Însă acum, noii credincioşi aduc ofrande simple, cum ar fi flori, fructe, lapte şi miere.

Tragedia greacă

Grecii antici erau şi mari amatori de dramă şi tragedie, aşadar principalul eveniment al festivalului „Prometheia“ este o reprezentaţie teatrală ţinută la lumina torţelor. Interpretarea combină drama clasică cu lecţii despre ce putem învăţa de la clasici, chiar şi acum.

Adepţii sunt conştienţi de faptul că sunt văzuţi ca ciudaţi de societate, dar insistă că atitudinea în Grecia se schimbă. „La început, făceau glume, apoi ne-au ignorat, dar acum sunt interesaţi. Suntem prea mari pentru a fi ignoraţi“, spune Persis Argyros, care a fost implicat în această mişcare încă de la început. 

Nimeni nu ştie exact câţi adepţi ai acestei noi-vechi religii sunt, dar numărul lor a crescut de la prima adunare de la poalele muntelui Olimp care a avut loc acum 17 ani, iar mişcarea susţine că are sute de mii de susţinători, conchide BBC.