Florian Bichir le dezvăluie francezilor „ultimul drum al lui Dracula“

Florian Bichir le dezvăluie francezilor „ultimul drum al lui Dracula“

Într-unul dintre reportajele „Le dernier chemin de Dracula“, autorul Florian Bichir descrie zona Snagovului, locul în care Vlad Ţepeş a trăit în ultima parte a vieţii

Jurnalistul şi scriitorul Florian Bichir lansează mâine, la Cluj-Napoca, volumul de proză în limba franceză, intitulat „Le dernier chemin de Dracula“ ("Ultimul drum al lui Dracula").  Într-unul dintre reportajele incluse în carte, autorul descrie zona Snagovului, unde domnitorul Ţării Româneşti Vlad Ţepeş, cunoscut drept maleficul Dracula, şi-a petrecut ultima parte a vieţii şi unde este înmormântat încă din 1476.

Alături de volumul lui Florian Bichir, alte două cărţi vor fi lansate pe 22 februarie, de la ora 13.00, la Klausenburg Café-Konditorei din Cluj-Napoca: „Journal à Klausenburg“, scrisă de jurnalistul Octavian Hoandra şi „Chants“, de Vasile Dâncu.
După evenimentul de mâine, toate cele trei lucrări vor ajunge la Salonul de Carte de la Paris, în perioada 22-25 martie 2013. Cunoscutul istoric şi jurnalist, Florian Bichir, va fi prezent şi la lansarea cărţii din Capitala Franţei.
 
Autorul povesteşte într-un material publicat în 2004, referitor la titlul cărţii pe care o va lansa mâine că, în preajma Mănăstirii Snagov, domnitorul construise tuneluri subterane în care ascundea averea domnească. Tot acolo, după cum o demonstrează mărturiile arheologice, Vlad Ţepeş amenajase case cu camere speciale de tortură, în care cei pedepsiţi erau supuşi la chinuri groaznice, după care erau aruncaţi în adâncul lacului. Zona era socotită ca „loc de îngropăciune al decapitaţilor politici“.
 
 
Unul dintre ctitorii mănăstirii Snagov, care a fost ridicată în secolul al XV-lea de Neagoe Basarab, este Vlad Ţepeş, cel care a refăcut-o şi a înzestrat-o cu ziduri de incintă şi căi de acces subterane. În anul 1476, Ţepeş a fost asasinat în urma unei conspiraţii boiereşti. Capul i-a fost trimis la Constantinopol, iar trupul a fost înmormântat în biserica Mănăstirii Snagov. „Mormântul este şi astăzi în faţa sfântului altar, dar nu cu capul spre răsărit, cum ar fi normal, ci aşezat mai degrabă cruciş“, explică Bichir. Motivul l-ar reprezenta credinţa populară că preotul trebuie să se „foiască“ mereu pe acel loc, ca să fie iertate păcatele celui îngropat sub lespede.
 
Printre cei executaţi în camerele de tortură ale domnitorului se numără şi postelnicul Constantin Cantacuzino, din porunca lui Grigore Ghica, la 30 decembrie 1663. Povestea spune că cel condamnat a fost adus dimineaţa la Snagov, lăsat să asiste la liturghie şi să se roage în biserică, după care, la cină, a fost strangulat în trapeza mănăstirii.
 
Florian Bichir (40 de ani) este jurnalist şi scriitor, doctor în teologie - cu calificativul maxim, doctorand în ştiinţe politice, relaţii internaţionale. Licenţiat în filologie (limba şi literatura română) şi teologie ortodoxă,  a urmat şi un master în comunicare.A mai publicat volumele „Reporter în tărâmul minunilor“, „Polemici Ortodoxe“, „Alegerea Patriarhului. 41 zile ale dezinformării“, „Răfuieli în duh“ şi „Undercover-reportaje sub acoperire“.       
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările