„Poveşti despre Cluj”, volumul 5

Iniţiate în anul 2014, proiectele asociaţiei Vechiul Cluj, condusă de Sebastian Iacob Moga şi Victor Salcă, s-au dezvoltat în permanenţă, fiind susţinute de interesul publicului şi de activitatea organizatorilor şi a voluntarilor implicaţi. Cel dintâi şi cel mai important dintre proiecte, „Poveşti despre Cluj”, şi-a propus să aducă împreună, în spaţii neconvenţionale, oameni care au ceva de spus despre Cluj şi oameni care îşi doresc să îi asculte. Organizatorii nu şi-au propus să aibă ca invitaţi doar istorici, sau ca întâlnirile sale să se transforme într-o serie de lecţii de istorie. Este adevărat, istoricii au avut întotdeauna o anumită preponderenţă printre invitaţi, dar alături de ei au fost prezenţi jurnalişti, arhitecţi, artişti, scriitori, medici şi oameni de diferite alte profesii. Prima întâlnire a avut loc în 1 aprilie 2014, într-o fostă bodegă situată la limita dintre zona centrală a Clujului şi cartierul Mărăşti. În cei şase ani care au urmat, întâlnirile cu publicul s-au desfăşurat în diferite spaţii pitoreşti şi interesante: localuri, terase, muzee, hub-uri, monumente, spaţii deschise. „Poveştile despre Cluj” au ajuns, astăzi, la cel de-al cincilea volum, care este unul interesant şi consistent, reunind nu mai puţin de 16 articole. Cei mai mulţi dintre autorii acestora sunt, desigur, istorici; regăsim însă printre semnatari jurnalişti, scriitori, arhitecţi, experţi în comunicare sau specialişti în turism. 

Noi prezenţe în „Poveşti”: istoricii Ioan Aurel Pop şi Cristian Manolachi, jurnaliştii Victor Lungu, Mihai Prodan şi Daniel Sârbu. Prezent pentru prima oară într-un volum de „Poveşti despre Cluj”, istoricul Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, semnează, împreună cu Alexandru Simon, un articol despre istoria extrem de interesantă a Feleacului, localitate emblematică pentru istoria românilor din Transilvania (Possessio regie maiestatis Felek vocata). Prezent în denumirea oficială a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, Feleacul a fost o localitate bine integrată în sistemul economic şi administrativ al Clujului medieval, luptând însă cu tenacitate pentru a-şi păstra libertăţile şi tradiţiile. Statutul cu totul special al localităţii este ilustrat, bunăoară, de faptul că, până în 1572, divergenţele dintre felecani şi clujeni erau judecate nu de judele oraşului, ci de cnezul român din Feleac. Sediu al unei mitropolii ortodoxe încă de la sfârşitul evului mediu, Feleacul a fost, cu siguranţă, unul dintre centrele cele mai importante ale românilor transilvăneni. Posibilele origini ale acestui statut special sunt discutate de cei doi istorici medievişti. Marcând centenarul universităţii clujene, istoricul Cristian Manolachi, remarcat de mult timp prin preocupările sale de cercetare a istoriei oraşului, prezintă aspecte inedite şi interesante ale vieţii studenţeşti din Clujul interbelic, marcată de puternice tensiuni sociale şi naţionale, dar şi de afirmarea noilor generaţii de intelectuali români, fii de ţărani, care şi-au croit un drum în viaţă cu dârzenie şi încăpăţânare, înfruntând obstacolele şi nedreptăţile. În acelaşi context se înscrie şi lucrarea istoricului Mihai Florin Hasan, care analizează anuarul Universităţii clujene interbelice. În ceea ce-l priveşte pe Daniel Sârbu, în prezent expert în comunicare la Universitatea Tehnică, acesta prezintă aspecte mai puţin cunoscute ale istoriei Mănăşturului greco-catolic şi a bisericilor sale. Jurnalistul Mihai Prodan se referă, în schimb, la primul reper din istoria IT-ului clujean: Simpozionul Naţional de Cibernetică din 1958, o manifestare ştiinţifică importantă, însă aproape ignorată de presa vremii. 

Decembrie 1989: după 30 de ani. Două dintre materialele din volum, semnate de jurnalistul Victor Lungu şi de scriitorul Laszlo Alexandru, sunt consacrate rememorării dramaticelor evenimente din decembrie 1989. Victor Lungu este, cu siguranţă, cel mai important investigator al evenimentelor din 21-22 decembrie, despre care a adunat numeroase date şi a formulat concluzii ferme, indicându-i fără ezitare pe cei responsabili de împuşcarea a numeroşi clujeni. La rândul său, Laszlo Alexandru, unul dintre animatorii demonstraţiei anticomuniste a mănăşturenilor, relatează în detaliu evenimentele zilei de 21 decembrie, de la începuturile mişcării până la represiunea de pe Calea Moţilor. 

Clujul în oameni şi locuri. Vladimir Alexandru Bogosavlievici, cel mai cunoscut şi apreciat profesor de istorie din Cluj, prezintă casa de naştere a lui Matia Corvin, dar şi grupul statuar dedicat marelui rege, cea mai importantă personalitate istorică născută până acum în oraşul de pe Someşul Mic. Vasile Lechinţan, un excepţional cunoscător al documentelor din arhivele oraşului, prezintă numeroase informaţii interesante despre ţăranii români prezenţi în piaţa Clujului în secolul al XVI-lea. Gabriel Virgil Rusu se opreşte asupra unui personaj istoric fascinant: Dionisie Bánffy, comandantul cetăţii Cluj într-una dintre cele mai critice momente ale istoriei acestuia, în care Imperiul Otoman îşi extinsese dominaţia până la doar câţiva kilometri de oraş. Lukács József realizează o prezentare consistentă şi documentată a spitalului Carolina din Cluj, care funcţiona în Piaţa Mică (în prezent Piaţa Muzeului). Scriitorul Ioan Ciorca îl desprinde din uitare pe comandorul aviator Ioan Dicescu, erou aviator şi luptător anticomunist, înhumat în Cimitirul Central din Cluj în anul 1956. Jurnalistul Tiberiu Fărcaş realizează, la rândul său, o prezentare succintă a celor patru clădiri care străjuiesc principalul pod peste Someş. Claudiu Gabriel Enache, de la Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică Cluj, oferă cititorilor câteva mărturii inedite despre Bartolomeu Anania, fondatorul Mitropoliei Clujului, în timp ce arhitectul Sorin Dan Clinci prezintă detalii inedite despre concursul internaţional de soluţii pentru amenajarea Dealului Cetăţuia.  

Pentru cel de al şaptelea sezon al „Poveştilor despre Cluj”, care se va derula în anul 2020, Asociaţia „Vechiul Cluj” pregăteşte câteva noutăţi, care vor fi prezentate, în întâlnirile care vor urma, tuturor celor interesaţi de Clujul de ieri, de azi şi de mâine.