Daniel Barenboim, dirijor: „Radu Lupu este unul dintre cei mai cunoscuţi artişti români din toate timpurile“

Daniel Barenboim, dirijor: „Radu Lupu este unul dintre cei mai cunoscuţi artişti români din toate timpurile“

Daniel Barenboim, alături de Oana Marinescu, la conferinţa de presă susţinută sâmbătă-seară, 31 august FOTO Eduard Enea

Născut în Argentina, într-o familie evreiască, Barenboim şi-a asumat iudaitatea, identitatea torturată a propriului popor, şi din această poziţie este unul dintre oamenii care au făcut cel mai mult, după cel de-al Doilea Război Mondial, pentru pacea în Orientul Mijlociu, pentru înţelegerea dintre evrei şi arabi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Aflat la Bucureşti, muzicianul şi-a expus de la bun început părerea despre situaţia actuală din regiune. „Situaţia e fluctuantă în Siria, dar nu mai poate continua foarte mult timp aşa. E foarte trist că ceva care a început într-un mod pozitiv, primăvara arabă de acum doi ani, în Tunisia, Egipt, a evoluat în tulburări atroce şi într-un haos nesfârşit, în Egipt şi în Siria”.
 
Daniel Barenboim va deschide duminică seară Festivalul „George Enescu“, cu un program care include Enescu, Beethoven şi Elgar. Luni seară Barenboim va interpreta Concertul nr. 10 pentru două piane în Mi bemol major K365,  alături de pianistul Radu Lupu, pe care l-a definit ca pe „unul dintre cei mai minunaţi şi binecunoscuţi artişti români din toate timpurile”.
 
Receptarea lui Enescu şi a lui Elgar
 
În conferinţa de presă de sâmbătă seară de la Sala Palatului, artistul a făcut şi o subtilă analiză a cauzelor pentru care Enescu nu e chiar cel mai popular compozitor de pe glob: „Problema cu Enescu e că a fost prea modern pentru conservatori şi prea conservator pentru moderni. Dar cred că lucruriule se vor schimba şi va începe să fie cântat mai mult în restul lumii. În plus, receptarea lui Enescu a suferit din cauza popularităţii Rapsodiei române, la fel ca şi Leonard Bernstein cu West Side Story“.
 
Daniel Barenboim a explicat pe larg, în conferinţa de presă, motivele pentru care i-a ales şi pe ceilalţi compozitori ale căror lucrări le-a inclus în program. Astfel, Simfonia lui Edward Elgar, care va fi interpretată duminică seară la Bucureşti, este considerată de artist o veritabilă capodoperă. Barenboim a analizat relaţia complicată pe care Elgar a avut-o cu lumea. Compozitorul nu a fost recunoscut iniţial în Anglia, unde a compus primele sale piese, din mai multe motive.
 
Problema cu Enescu e că a fost prea modern pentru conservatori şi prea conservator pentru moderni. Dar cred că lucruriule se vor schimba şi va începe să fie cântat mai mult în restul lumii. În plus, receptarea lui Enescu a suferit din cauza popularităţii Rapsodiei române.
 
Primul dintre acestea: Elgar era catolic, ceea ce în Anglia începutului de secol era o problemă, era foarte dificil să fii catolic. După ce şi-a interpretat una dintre simfonii la Dusseldorf, însuşi Richard Strauss l-a apreciat şi a spus despre el că este un mare compozitor. De-abia după cel de-al Doilea Război Mondial Elgar a fost apreciat în Anglia, dar în paralel reputaţia sa în restul lumii s-a diminuat.
 
Insula engleză
 
Barenboim consideră că reputaţia muzicii germane este solidă, la fel şi a celei italiene (Monteverdi, Vivaldi, Bellini, Verdi etc.), precum şi a celei franceze (Rameau, Berlioz, Debussy etc.), în schimb „Anglia a rămas o insulă, ceea ce şi este. Nu a fost acceptată ca producătoare de mare muzică”. Într-adevăr, o sumară cunoaştere a repertoriului de concert şi a istoriei muzicii arată că Barenboim are dreptate: Anglia, cea mai imperială ţară europeană, nu a reuşit să impună decât un singur compozitor canonic pe secol: Henry Purcell (secolul al XVII-lea), în al XVIII-lea nu e nimeni faimos, Edward Elgar (secolul al XIX-lea), Benjamin Britten (secolul XX)!
 
O dovadă este că, în ce-l priveşte pe Elgar, spre deosebire de „o simfonie de Ceaikovski” sau de La Mer de Debussy, spunem „o simfonie de compozitorul englez Elgar”, demonstrează Barenboim. În ce priveşte Simfonia elgariană, Barenboim spune că a cântat-o la Berlin, a cântat-o la Paris şi este curios să vadă cum va fi primită şi aici.
 
Omagiu lui Enescu
 
O explicaţie şi mai uimitoare a fost dată de dirijor pentru selecţia cântecelor sacre verdiene, care vor fi cântate în cel de-al doilea concert din festival, de luni: „Aveţi coruri minunate aici, la Bucureşti”! Barenboim a mărturisit că, interpretând Simfonia Dante a lui Liszt la Bucureşti, acum doi ani, a fost uimit de calitatea corului local, prin urmare şi-a dorit să cânte ceva unde putea folosi aceste coruri fenomenale!
 
În rest, oaspetele s-a declarat încântat de prezenţa sa la Bucureşti, pentru a treia oară şi după o pauză de doar doi ani. „Bucureştiul a fost întotdeauna un centru muzical major, s-a bucurat de o oarecare magie din cauza lui Enescu. Aşa că este o ocazie specială să fiu din nou aici”, a declarat marele muzician.
 
Barenboim nu a obosit, de-a lungul întâlnirii cu presa de specialitate, să facă elogiul celui mai important muzician român: „Enescu a fost una din cele mai admirabile figuri muzicale ale secolului XX, în egală măsură compozitor, violonist, pianist”. Dirijorul consideră că Rapsodia a II-a în Re major op.11 a lui George Enescu, pe care o interpreteză duminică seară alături de Staatskapelle Berlin, este un mod minunat de a deschide Festivalul.
 
Apreciat de Furtwängler
 
Născut  pe 15 noiembrie 1942, în Buenos Aires. A început să ia lecţii de pian de la mama sa încă de la vârsta de 5 ani. Familia s-a mutat în Israel în 1952, iar 2 ani mai târziu, părinţii l-au dus la Salzburg pentru a lua lecţii de dirijat de la compozitorul ucrainean Igor Markevich. În aceeaşi vară, Daniel Barenboim l-a cunoscut Wilhelm Furtwängler. Tânărul pianist l-a impresionat pe dirijorul german care a apreciat ca: „la numai 11 ani, Barenboim este deja un fenomen”. În 1992, Daniel Barenboim a devenit directorul Operei de Stat din Berlin/ Deutsche Staatsoper Belin, iar în toamna anului 2000, Capela de Stat din Berlin l-a numit director principal pe viaţă.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: