Cum a ajuns Louis Braille să inventeze alfabetul pentru nevăzători

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Louis Braille (4 ianuarie 1809 - 6 ianuarie 1852) a fost un pedagog francez care a inventat şi dezvoltat alfabetul Braille, de tipărire şi scriere pentru nevăzători. Braille inventa sistemul pe când avea doar 15 ani, fiind inspirat de un fost căpitan de armată.

În 1812, într-un sat din apropierea Parisului (Coupvray), un copil în vârstă de trei ani pe nume Louis Braille se juca în atelierul de pielărie al tatălui său. În timp ce tatăl său era afară cu un client, micul Louis a încercat să perforeze o bucată de piele cu o unealtă. Aceasta i-a alunecat şi l-a lovit în ochi. 

Pentru că în sat nu exista un spital, a fost dus la o femeie din sat care folosea plante medicinale pentru a vindeca răni şi anumite boli. I-a aplicat un pansament pe ochi, însă acesta s-a infectat, iar ulterior, infecţia s-a extins şi la celălalt ochi, lăsându-l pe micul Braille, orb pentru totdeauna.  

Pe când avea şase ani, în sat a venit un nou preot care avea să-i predea acasă timp de un an. Ulterior însă, Louis şi-a dorit să meargă la şcoală alături de ceilalţi copii, aşa că s-a înţeles cu un coleg să îl conducă în fiecare dimineaţă. Deşi nu putea să scrie sau să citească, Louis Braille era primul din clasă, memorând tot ceea ce spunea profesorul. Pentru că Louis se înfuria adesea că nu poate citi sau scrie, preotul şi directorul i-au explicat că i-ar fi mai bine într-o şcoală specială, singura din Franţa fiind la Paris, Institutul Regal al Tinerilor Nevăzători.

Deşi părinţii erau rezervaţi cu privire la decizia de a-şi trimite copilul de doar 10 ani la  o asemenea distanţă de casă, în cele din urmă, preotul i-a convins. După cursurile de la Institut, deşi nu putea citi partiturile, Louis lua lecţii de violoncel şi pian, memorând notele, după cum scrie pathstoliteracy.org.

                                                                                                       Bust al lui Louis Braille 

Inspiraţia, un fost căpitan de armată

image

Tânărul elev îşi dorea să înveţe să citească, însă la acea vreme existau foarte puţine cărţi pentru nevăzători, fiind printate pe hârtie cerată, unde literele erau formate prin presarea acesteia pe bucăţi de plumb care erau în formă literelor alfabetului. Cărţile erau grele, iar o singură frază putea să ocupe o întreagă pagină. Dura foarte mult ca un nevăzător să citească o propoziţie, iar până să ajungă la finalul acesteia, uita adesea cuvintele de la începutul ei.

Într-o zi, la Institut, a fost invitat un fost căpitan de armată pe nume Charles Barbier. Acesta inventase pentru soldaţi o modalitate de a-şi trimite între ei mesaje noaptea fără să aibă nevoie de lumină sau să vorbească, evitând astfel să fie reperaţi de inamici, după cum scrie acelaşi site. 

Cu ajutorul unui instrument ascuţit, căpitanul făcea puncte şi linii într-o foaie groasă, acestea reprezentând diferite sunete. Aceste semne erau combinate pentru a forma cuvinte. Totuşi, soldaţii considerau că sunt mult prea dificile de citit, astfel că inventatorul sistemului s-a gândit că poate ar fi mai folositor unor nevăzători. Din păcate, şi aceştia l-au găsit dificil.

Doi ani pentru crearea alfabetului

                                                                                             (Foto: penningtonlibrary.org)

Totuşi, Louis era entuziasmat de acest sistem, petrecându-şi o bună parte din timpul liber pentru a-l învăţa. Era convins că poate fi simplificat.Tânărul elev avea să îşi dedice doi ani pentru modificarea sistemului propus de căpitanul Barbier, la finalul cărora crease un nou sistem, mai uşor şi mai rapid de folosit. Louis Braille avea doar 15 ani.

image

Acesta i-a prezentat sistemul directorului Institutului. Pentru a-l testa, directorul a citit un articol dintr-un ziar, iar Louis şi-a folosit sistemul pentru a-l scrie. Când a terminat, Louis şi-a trecut degetele peste foaie şi a repetat cu exactitate ceea ce directorul citise. Curând, alfabetul lui Braille era folosit de toţi elevii de la Institutul Regal al Tinerilor Nevăzători. Puteau să îşi ia notiţe, nu mai avea nevoie de ajutor la citit sau scris.

Următorul scop al lui Louis era de a face sistemul accesibil tuturor nevăzătorilor, iar directorul l-a susţinut, solicitând oficialităţilor franceze ca acest alfabet să devină sistemul oficial de scriere pentru nevăzători.

Louis Braille avea să devină profesor asistent la Institut, iar cursurile sale, printre cele mai populare. De asemenea, acesta îşi dedica din timp pentru a copia cărţi în acest sistem, adăugând şi simboluri pentru a-i ajuta şi pe muzicienii nevăzători. În 1834, la o expoziţie de invenţii care se ţinea la Paris, Braille îşi demonstra sistemul, luând notiţe în timp ce oamenii vorbeau pentru ca mai apoi, să le citească.

După expoziţie, diagnosticat cu tuberculoză 

La întoarcerea de la expoziţia de la Paris, Braille a început să se simtă din ce în ce mai rău, diagnosticul pus de doctor fiind tuberculoza. În ciuda stării de sănătate care devenea tot mai precară, a continuat să îşi îmbunătăţească alfabetul.

Între timp, conform pathstoliteracy.org, la Institut, a venit în funcţie un nou director care le-a interzis elevilor să folosească alfabetul lui Braille, din frica de a nu deveni prea independenţi pentru ca, în cele din urmă, să nu mai aibă nevoie de Institut.

Louis Braille a murit în 1852, lucrând mereu la scrierea de cărţi în alfabetul său. Doi ani mai târziu, guvernul  francez oficializa sistemul Braille. În 1878, Braille a devenit sistemul de scriere şi citire pentru nevăzătorii din întreaga lume, iar cu ajutorul Naţiunilor Unite, a fost adaptat pentru aproape fiecare limbă.  Casa lui din Coupvray a fost transformată în muzeu, iar  pe un perete, stă agăţată o placă pe care scrie: „A deschis uşile cunoaşterii petnru toţi aceia care nu pot vedea”.

 

 

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite