Ţările din aşa-numitul grup Vişegrad – Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria – şi-au făcut un renume de rebeli ai UE. În realitate nu este vorba de un bloc estic unitar, pentru că diferenţele dintre ele sunt considerabile.
Trimarium este un proiect strategic iniţiat de Polonia, lansat oficial la Dubrovnik în August 2016, care a cuprins de la început 12 state: Grupul de la Visegrad, Statele Baltice, Austria, Slovenia, Croaţia, România şi Bulgaria. Cu ocazia unui interviu din 25 Iulie a.c., politicianul maghiar Zsolt Németh a nuanţat perspectiva Ungariei faţă de proiectul Trimarium: restabilirea vechii cooperări din Centrul Ruropei din timpul Monarhiei Austro-Ungare.
Guvernanţii noştri par decişi să se apropie din ce în ce mai mult de euro-scepticii europeni, adică de aşa-numitul „Grup Vişegrad“. Ceea ce era până acum doar o idee care plutea în aer şi, la un moment dat, părea să se stingă deoarece era neurmată de participarea la vreuna dintre deciziile prin care ţările respective ieşeau la luptă împotriva liniilor politice propuse de Bruxelles.
Uniunea Europeană se confruntă în momentul de faţă cu o diviziare foarte clară pe axa Est-Vest. Brexitul a deschis cutia Pandorei, iar politica Europei cu două viteze propusă de Franţa şi Germania nu a făcut decât să lărgească falia deja existentă între statele mai dezvoltate din Vest şi statele foste comuniste din Est.
Controversele despre grupul de la Vişegrad, un format de cooperare dintre Polonia, Cehia, Ungaria şi Slovacia s-au aprins mai cu seamă din anul 2015. Există în acest sens o naraţiune despre „nucleul dur european“, care acţionează cu scopul susţinerii valorilor europene, iar de cealaltă parte „iliberalul“ grup de la Vişegrad, care neagă valorile europene, are tendinţe autoritare şi pune în pericol şi unitatea europeană.
În Bosnia, un hotel în care o serie de crime teribile au fost comise de către trupele paramilitare sârbe se află în centrul unei dispute dintre supravieţuitorii care vor un monument şi cei care ar prefera mai degrabă să uite cele întâmplate.
Europa parcurge finalul de an în forma unor adevărate patimi în perspectiva relansării proiectelor de integrare ale viitorului.
Actualul guvern al Cehiei este rezultatul alegerilor din 2013, fiind compus dintr-o coaliţie formată din Partidul Social Democrat al premierului Sobotka, ANO (denumire care se traduce prin „Da“, pentru a sugera că este posibilă schimbarea întregii clase politice), condus de Andrej Babiš şi Uniunea Creştin-Democrată.
Platforma România 100, fondată de fostul premier Dacian Cioloş, cere Guvernului să precizeze intenţiile de cooperare cu grupul de la Visegrád, în contextul declaraţiilor recente făcute de Teodor Meleşcanu şi Călin Popescu Tăriceanu privind apropierea României de Grupul de la Visegrad, inclusiv prin participarea României la o reuniune a acestui grup de cooperare regională.
Liderul de la Budapesta a stârnit un interes subit pentru atragerea României în tabăra grupului de la Vişegrad, care se află pe poziţii divergente cu statele cu greutate din UE. Potrivit unor surse din PSD, Viktor Orban este unul dintre politicienii preferaţi ai lui Liviu Dragnea. Singura opoziţie vine din partea preşedintelui Klaus Iohannis.
Anunţul Ungariei de retragere a sprijinului pentru aderarea României la OCDE nu are niciun sens. Nu serveşte nimănui. Nici Ungariei, nici grupului de la Vişegrad, nici Europei.
V4 este acronimul sub care se înfăţişează un grup de patru ţări: Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria. Grupul s-a constituit la începutul tranziţiilor postcomuniste, având iniţial doar trei membri, fiindcă pe-atunci mai exista Cehoslovacia. „V” vine de la Vişegrad, un loc simbolic pentru întreaga regiune: acolo s-au întâlnit, în 1335, regii Boemiei, Poloniei şi Ungariei.
„Provocările actuale arată că Uniunea instituţională aşa cum a fost ea constituită până acum nu răspunde aşteptărilor cetăţenilor europeni... Comisia Europeană nu a asumat toate consecinţele ce se impun după referendumul britanic... Europa trebuie să revină la rădăcinile sale şi să se concentreze mai mult pe drepturile cetăţenilor şi mai puţin asupra instituţiilor”.
Premierii din Cehia, Polonia, Ungaria şi Slovacia se vor întâlni pe 15 februarie în cadrul unui summit pentru a discuta pe tema migraţiei, a anunţat, marţi, prim-ministrul ceh Bohuslav Sobotka, potrivit agenţiei de presă Reuters.
Întâlnirea şefilor de stat din flancul estic la Bucureşti, pe 4 noiembrie, ar putea consemna amplificarea dialogului strategic în Europa Centrală şi de Est – scurt istoric al iniţiativelor de acest fel din secolul 20. De Ovidiu Dranga
Cele mai frumoase locuri din Ungaria. Palate elegante, malurile pitoreşti ale Dunării, băile termale şi castelele medievale, iată doar câteva dintre obiectivele turistice deosebite, pe care călătorii le pot descoperi în Ungaria.
Semnalăm o parte din cele mai importante evenimente din economia, politica internă şi internaţională a Ungariei, care s-au desfăşurat pe parcursul lunilor ianuarie, februarie, martie 2014. - monitorizare de Adrian Barbu
Premierul moldovean va participa mâine la Summit-ul şefilor de guvern ai statelor membre ale Grupului Vişegrad (V4), care se va desfăşura la Bratislava. Acest grup include Polonia, Cehia, Ungaria şi Slovacia.
Orban, despre majorarea doar cu 20% a pensiilor: Este o minciună gogonată
Al doilea român infectat cu coronavirus pe nava de croazieră Diamond Princess. Pasagerii au liber la debarcare
Rusia interzice intrarea cetăţenilor chinezi pe
teritoriul ei
Culise. Scandal în PSD pentru
şefia ASF, ciolanul de 15.000 de euro. Ponta negociază un post pentru tata-socru
Acces Direct, amendă-record de la CNA pentru telenovela „Vulpiţa“: „Am văzut un spectacol al degradării umane“
Valentin Ceauşescu cere statut de victimă în Dosarul Revoluţiei: „Mi-au omorât părinţii“
PSD vrea să înfiinţeze o nouă categorie specială de pensionari
Surse: Orban l-a taxat pe ministrul Fondurilor Europene după dezvăluirea „Adevărul“ despre cârdăşia cu PSD
FOTO VIDEO„Pericol de
moarte“: Marea Britanie, lovită de furtuna Dennis
VIDEO O maşină a luat foc în trafic, în Argeş. Trei persoane se aflau înăuntru