La aproape trei decenii de la dispariţia Iugoslaviei socialiste, numeroşi sârbi, printre care mulţi tineri dezamăgiţi de eşecul tranziţiei, se declară nostalgici după federaţia care astăzi e spartă în şapte entităţi
Una dintre cele mai apreciate plaje din sudul Croaţiei, în apropiere de oraşul istoric Dubrovbik, este cea din Kupari. Localitatea este celebră pentru fosta staţiune de lux construită de dictatorul Tito pentru armata iugoslavă. Clădirile uriaşe părăsite de peste 25 de ani poartă încă urmele războiului dintre croaţi şi sârbi, din perioada 1991 - 1992.
Belgradul nu crede în corectitudinea politică. Nici vorbă, Belgradul nu umblă cu mănuşi. Este aspru şi nonconformist. Are propriile lui legi, după care construieşte o lume aproape barbară pentru obrazul fin al europenilor, dar care îi fascinează pe toţi şi le aminteşte că libertatea poate arăta, uneori, fix ca un tricou cu Radovan Karadžić. Profund greşit.
Orice circuit turistic în Balcani pune oraşul Belgrad în postura de oraş de tranzit. Puţini sunt însă cei care îşi rezervă timp pentru a explora străzile încărcate de istorie, a se lăsa cuprinşi de ritmurile vii ale muzicii care inundă kafanele seara şi a interacţiona cu localnicii. Un motiv ar fi că, deşi o ţară vecină, prea puţine se cunosc în România despre atracţiile Serbiei.
Principesa Mărioara a României sau Mignon a ajuns regina Iugoslaviei, în urma căsătoriei cu regele Alexandru I . Rămasă fără soţ, după asasinatul de la Marsilia, cea de-a doua fiică a reginei Maria a devenit regina mamă a Iugoslaviei condusă de fiul ei, Petru. Şi-a petrecut ultimii 20 de ani din viaţă în exil, departe de România şi Iugoslavia.
Un destin aparte printre deportaţii în Bărăgan l-au avut sârbii din Banat. Pe lângă vina de a fi „chiaburi, exploatatori ai ţăranilor săraci”, erau acuzaţi de „titoism”, considerată atunci o veritabilă crimă.
Principesa Maria, alintată de români Mărioara şi de mama ei - Mignon, a fost cea de-a doua fiică a Reginei Maria. A ajuns Regina Iugoslaviei, în urma căsătoriei cu regele Alexandru. A trăit drama vieţii ei când soţul său a fost asasinat. A sfârşit în exil, la Londra, departe de Iugoslavia, ţara în care regimul Tito nu i-a mai permis să intre.
Trecutul recent al ţării vecine din sud-vest este unul tulburător, care s-a suprapus peste întreaga istorie a Europei din vremi îndepărtate. În iunie 1991, tancurile iugoslave au intrat în nou-declarata Republică Slovenă, declanşând un lung şi atroce război. La un an de la începerea ostilităţilor, erau 50.000 de morţi, peste două milioane de oameni fără un acoperiş şi proprietăţi distruse în valoare de peste 60 de miliarde de dolari.
Lungmetrajul "Pădurea/ The Forest", o producţie România-Serbia, scris şi regizat de Sinişa Dragin, are premiera cinematografică joi, de la ora 20.00, la cinema Studio din Bucureşti.
La începutul lunii ianuarie 1945, a avut loc o vizită la Moscova a unei delegaţii oficiale iugoslave conduse de Andrija Hebrang, trimisul special al lui Tito.
FC Barcelona va schimba din temelii echipa în sezonul care urmează şi din acest motiv mai mulţi fotbalişti au anunţat deja că nu vor mai juca pentru formaţia catalană.
Aflate în spaţiul de convergenţă al geopoliticii balcanice, România şi Serbia au avut un destin care le-a făcut să se intersecteze în repetate rânduri. Unite de podul lui Traian şi de drumul imperial în epoca romană, cele două spaţii au continuat să fie apropiate şi în epoca bizantină, întrucât acolo locuia o populaţie romanizată.
În plină efervescenţă diplomatică, la începutul anilor 70 Nicolae Ceauşescu a încercat să strice înţelegerile celor două mari super-puteri, SUA şi URSS, în dosarul complicat al demilitarizării. Deşi s-a străduit, încercarea n-a avut sorţi de izbândă, fiind respinsă atât de sovietici, cât şi de americani.
Exact cu un secol în urmă, Viena, frumoasa capitală a Imperiului Austro-Ungar, era gazda unor persoane care aveau să marcheze istoria secolului XX. Este vorba de viitorii dictatori Adolf Hitler, Lev Troţki, Iosif Stalin şi Iosip Broz Tito.
Sistemul Porţile de Fier I este una din cele mai mari construcţii hidrotehnice din Europa şi cea mai mare de pe Dunăre, cu o putere instalată de 2235 de MW. Lacul său de acumulare cu un volum de peste 2200 milioane mc se întinde de la baraj până la confluenţa cu râul Tisa.
„Historia Special” este un nou proiect editorial marca „Historia”, cu o frecvenţă trimestrială. Va fi un număr dedicat unei singure teme, care nu va înlocui ediţia obişnuită a revistei „Historia” din luna respectivă, ci o va completa. Numărul 1 al „Historia Special” va apărea, la chioşcurile de difuzare a presei, mâine, 22 decembrie, cu subiectul: „Duşmanului de clasă, de la caricatură la plutonul de execuţie”.
Fosta şefă TAROM face noi dezvăluiri: „Cuc mi-a cerut să întârzii avioanele mai mult de cinci ore. A venit acasă la mine să facă presiuni“. De ce nu s-a dus la DNA
VIDEO Imaginile care dovedesc că Răzvan Cuc a fost acasă la şefa Tarom cu o seară înainte de moţiune. Cuc admite: Pot să mă întâlnesc cu directorii oriunde
Mezei, dezvăluiri despre ordinele primite de la Răzvan Cuc înaintea moţiunii: Mi-a cerut să identific senatorii şi deputaţii aflaţi la bord
România Mare, pe drumul pierzaniei
Scandalul reţinerii avioanelor la sol în ziua moţiunii: Dăncilă trimite Corpul de Control la Tarom
Regina-mamă Elena va fi reînhumată alături de fiul ei, regele Mihai I, la Curtea de Argeş. Sicriul va ajunge în ţară la ora 11.00
Winnow Vision, „robotul“ care ajută bucătarii să scadă cantitatea de deşeuri alimentare, a primit o nouă finanţare
Ambasadorul SUA la UE confirmă că Trump l-a impus pe Giuliani diplomaţilor americani însărcinaţi cu Ucraina
Kelemen Hunor, despre Iohannis: Am avut impresia că este pregătit pentru orice variantă. El este în situaţia cea mai comodă dintre toţi actorii
Dăncilă, despre Iohannis: Un om inactiv, insensibil la problemele oamenilor. Nu a fost preşedintele României, ci al PNL