Pe 4 mai 1980, mareşalul Tito, preşedintele Iugoslaviei, deceda după o lungă agonie, la vârsta de 87 de ani. La 40 de ani distanţă, moştenirea sa are deopotrivă admiratori şi critici.
La aproape trei decenii de la dispariţia Iugoslaviei socialiste, numeroşi sârbi, printre care mulţi tineri dezamăgiţi de eşecul tranziţiei, se declară nostalgici după federaţia care astăzi e spartă în şapte entităţi
Una dintre cele mai apreciate plaje din sudul Croaţiei, în apropiere de oraşul istoric Dubrovbik, este cea din Kupari. Localitatea este celebră pentru fosta staţiune de lux construită de dictatorul Tito pentru armata iugoslavă. Clădirile uriaşe părăsite de peste 25 de ani poartă încă urmele războiului dintre croaţi şi sârbi, din perioada 1991 - 1992.
Belgradul nu crede în corectitudinea politică. Nici vorbă, Belgradul nu umblă cu mănuşi. Este aspru şi nonconformist. Are propriile lui legi, după care construieşte o lume aproape barbară pentru obrazul fin al europenilor, dar care îi fascinează pe toţi şi le aminteşte că libertatea poate arăta, uneori, fix ca un tricou cu Radovan Karadžić. Profund greşit.
Orice circuit turistic în Balcani pune oraşul Belgrad în postura de oraş de tranzit. Puţini sunt însă cei care îşi rezervă timp pentru a explora străzile încărcate de istorie, a se lăsa cuprinşi de ritmurile vii ale muzicii care inundă kafanele seara şi a interacţiona cu localnicii. Un motiv ar fi că, deşi o ţară vecină, prea puţine se cunosc în România despre atracţiile Serbiei.
Principesa Mărioara a României sau Mignon a ajuns regina Iugoslaviei, în urma căsătoriei cu regele Alexandru I . Rămasă fără soţ, după asasinatul de la Marsilia, cea de-a doua fiică a reginei Maria a devenit regina mamă a Iugoslaviei condusă de fiul ei, Petru. Şi-a petrecut ultimii 20 de ani din viaţă în exil, departe de România şi Iugoslavia.
Un destin aparte printre deportaţii în Bărăgan l-au avut sârbii din Banat. Pe lângă vina de a fi „chiaburi, exploatatori ai ţăranilor săraci”, erau acuzaţi de „titoism”, considerată atunci o veritabilă crimă.
Principesa Maria, alintată de români Mărioara şi de mama ei - Mignon, a fost cea de-a doua fiică a Reginei Maria. A ajuns Regina Iugoslaviei, în urma căsătoriei cu regele Alexandru. A trăit drama vieţii ei când soţul său a fost asasinat. A sfârşit în exil, la Londra, departe de Iugoslavia, ţara în care regimul Tito nu i-a mai permis să intre.
Trecutul recent al ţării vecine din sud-vest este unul tulburător, care s-a suprapus peste întreaga istorie a Europei din vremi îndepărtate. În iunie 1991, tancurile iugoslave au intrat în nou-declarata Republică Slovenă, declanşând un lung şi atroce război. La un an de la începerea ostilităţilor, erau 50.000 de morţi, peste două milioane de oameni fără un acoperiş şi proprietăţi distruse în valoare de peste 60 de miliarde de dolari.
Lungmetrajul "Pădurea/ The Forest", o producţie România-Serbia, scris şi regizat de Sinişa Dragin, are premiera cinematografică joi, de la ora 20.00, la cinema Studio din Bucureşti.
La începutul lunii ianuarie 1945, a avut loc o vizită la Moscova a unei delegaţii oficiale iugoslave conduse de Andrija Hebrang, trimisul special al lui Tito.
FC Barcelona va schimba din temelii echipa în sezonul care urmează şi din acest motiv mai mulţi fotbalişti au anunţat deja că nu vor mai juca pentru formaţia catalană.
Aflate în spaţiul de convergenţă al geopoliticii balcanice, România şi Serbia au avut un destin care le-a făcut să se intersecteze în repetate rânduri. Unite de podul lui Traian şi de drumul imperial în epoca romană, cele două spaţii au continuat să fie apropiate şi în epoca bizantină, întrucât acolo locuia o populaţie romanizată.
În plină efervescenţă diplomatică, la începutul anilor 70 Nicolae Ceauşescu a încercat să strice înţelegerile celor două mari super-puteri, SUA şi URSS, în dosarul complicat al demilitarizării. Deşi s-a străduit, încercarea n-a avut sorţi de izbândă, fiind respinsă atât de sovietici, cât şi de americani.
Exact cu un secol în urmă, Viena, frumoasa capitală a Imperiului Austro-Ungar, era gazda unor persoane care aveau să marcheze istoria secolului XX. Este vorba de viitorii dictatori Adolf Hitler, Lev Troţki, Iosif Stalin şi Iosip Broz Tito.
Sistemul Porţile de Fier I este una din cele mai mari construcţii hidrotehnice din Europa şi cea mai mare de pe Dunăre, cu o putere instalată de 2235 de MW. Lacul său de acumulare cu un volum de peste 2200 milioane mc se întinde de la baraj până la confluenţa cu râul Tisa.
„Historia Special” este un nou proiect editorial marca „Historia”, cu o frecvenţă trimestrială. Va fi un număr dedicat unei singure teme, care nu va înlocui ediţia obişnuită a revistei „Historia” din luna respectivă, ci o va completa. Numărul 1 al „Historia Special” va apărea, la chioşcurile de difuzare a presei, mâine, 22 decembrie, cu subiectul: „Duşmanului de clasă, de la caricatură la plutonul de execuţie”.
Moartea conducătorului iugoslav, Josip Broz Tito, a fost semnalul izbucnirii manifestaţiilor naţionaliste în Iugoslavia. La nici un an de la moartea lui Tito, la 11 martie 1981 a explodat în Kosovo o mare revoltă albaneză. A fost scânteia care a detonat conflictul dintre sârbi şi albanezi.
În Slovenia a fost publicată o nouă biografie a lui liderului comunist iugoslav Josip Broz Tito. Autorul, istoricul Joze Pirjevec, nu exclude faptul că atacul cerebral din cauza căruia a murit Stalin a fost provocat de un criminal trimis de Tito.
Laureata premiului Nobel pentru literatură în anul 2009, Herta Müller, solicită retragerea postumă a unei înalte distincţii germane - Ordinul de Merit al Republicii Federale Germane (Verdienstorden der Bundesrepublik Deutschland) - acordat dictatorilor comunişti Josip Broz Tito şi Nicolae Ceauşescu.
Vila, inaugurată în 1972, în care fostul preşedinte comunist a dormit doar de trei ori, va fi modernizată cu bani europeni. Aflată acum în paragină, Casa de oaspeţi de la Gura Văii, cunoscută drept “Vila lui Ceauşescu” va fi transformată într-un centru regional de afaceri.
Sala a fost construită în urmă cu jumătate de secol, în Vama Morviţa, aflată la frontiera cu Serbia. Încăperea îmbrăcată în lambriuri din lemn de cireş şi dotată cu mobilier de lux, a fost renovată pe bani europeni şi transformată în loc de relaxare pentru inspectorii Schengen, care vor face verificări în următoarele luni.
Nepotul şi omonimul fostului conducător comunist iugoslav Iosif Broz Tito a fost ales preşedinte al Noului Partid Comunist din Serbia, partid creat duminică la Novi Sad. Cu ocazia congresului fondator, Iosif Broz a declarat că obiectivul său este de a restitui demnitatea tinerilor, sătenilor, muncitorilor şi familiei. "Noi luptăm pentru respectarea istoriei", a declarat Broz. "Ideologia noastră este cea a Uniunii Europene, însă nu vom
NATO şi Rusia se joacă de-a „hoţii şi vardiştii“ la Marea Neagră. România, în prima linie de apărare
Cât şi de ce să ne temem de tulpina-mutant din Marea Britanie
Descoperirile unicat care vorbesc despre începuturile omului pe teritoriul României. Povestea cimitirului giganţilor de pe malul Prutului
Cum se sapă între ei
partenerii de guvernare. Ultimul caz: Memorandumul PNRR
Prognoza meteo: Vremea se schimbă radical. Cât de cald se face, când lovesc ninsorile
Vlad Voiculescu începe epurările la Ministerul Sănătăţii. Cine sunt primele persoane vizate
Cum ratează profesorii vaccinarea în prima fază
Ciolaniada liberală:
Guvernul Cîţu porneşte morişca nepotismului de stat
Oficial. Cât vei plăti factura la energia electrică dacă nu închei un contract pe piaţa liberă
Cum te poţi programa pe platforma online pentru vaccinarea împotriva COVID-19. Explicaţie VIDEO