Protestatarul Marian Ceauşescu a mers la casa lui Ion Iliescu în prima zi a anului să-l „sorcovească“, având în mână o seceră şi un ciocan. Numai că, în loc de urări de bine, acesta l-a ameninţat.
În toată ţara, şi dincolo de ea, acolo unde trăiesc români, datinile, tradiţiile şi obiceiurile din ciclul Anului Nou se intregrează într-un mod atractiv în cultura europeană.
Poliţia ne sfătuieşte să avem grijă cui deschidem uşa şi cui permitem să ne treacă pragul în noaptea de Revelion, iar dacă plecăm de acasă, cui spunem acest amănunt.
La început de 2018, Poliţia Argeş le-a "cântat" argeşenilor un colin inedit. Oamenii legii i-au „sorcovit” cu toate măsurile preventive pe care ar trebui să le ia, ca să aibă parte de un an lipsit de incidente.
M-am gândit cum l-ar sorcovi Belea pe cel mai iubit conducător. Şi, cum Belea (talent, 17 ani, din Ferentari) a fost prins cu treburi importante, am îndrăznit să o fac eu.
Pluguşorul, Mersul cu Buhaiul, Jocul Caprei şi Jocul Ursului aducătoare de fertilitate şi Umblatul cu Sorcova pentru a transmite sănătate şi tinereţe celor colindaţi marchează datina românească la trecerea dintre ani. Potrivit unor superstiţii ale românilor, pentru a avea noroc şi belşug în noul an se pun pe masă vâsc, struguri şi smochine.
Revelionul e seara în care trecutul se împreunează cu viitorul. E seara în care te gândeşti la cei ce te bucură şi te împlinesc, fie că sunt cu tine sau oriunde...
Vasilca se mai păstrează într-o singură localitate din judeţul Olt, iar originile acestui obicei se găsesc înainte de creştinism, când locuitorii acestor meleaguri se închinau zeilor.
În noaptea dintre ani, în în localităţile din judeţul Gorj încă se mai practică o serie de obiceiuri menite să aducă noroc şi bogăţie în noul an.
De la an la an, am devenit tot mai străini de vechile obiceiuri şi datini, implicit de adevărata semnificaţie a sărbătorilor de iarnă. În aceste zile, m-am documentat; am întrebat în stânga şi în dreapta cum este marcată trecerea în noul an într-o comunitate rurală. De acum înainte, obiceiul „cloapetelor" nu îmi va mai suna atât de ciudat. Şi nici nu voi mai fi atât de surprins că satul Luciu are o variantă originală de Sorcovă.
Ne vom opri astăzi asupra unui obicei tradiţional de Anul Nou, fără legătură cu ciclul religios al Crăciunului, sorcovitul, a cărui denumire este bulgărească, dar ale cărui rădăcini adânci trebuie căutate în mitologia populară, arhaică, a populaţilor străvechi. În această parte a lumii, se regăsesc în folclor reminiscenţele civilizaţiei tracice peste care s-a aşezat, fără să biruie pe deplin, creştinismul.
SUPERSTIŢII Românii petrec de Anul Nou şi de Sfântul Vasile, păstrând o parte dintre obiceiurile păgâne despre care spun că îi apără de rele şi îi ţin sănătoşi şi prosperi pentru un an întreg.
Satele din Mehedinţi sunt cutreierate miercuri de sute de tineri cu Pluguşorul, obicei apărut în judeţ în preajma anului 1930 etnologul Isidor Chicet
Ca şi în cazul Crăciunului, Maramureşul nu duce lipsă de tradiţii şi obiceiuri specifice pentru Anul Nou. Alungarea spiritelor rele, înmormântarea anului vechi şi „Sorcova“ sau „Pluguşorul“ sunt doar câteva din practicile respectate şi în ziua de astăzi în satele din Maramureş.
În unele sate din Ardeal se credea că în ziua de Anul Nou se deschide cerul şi Dumnezeu se uită pe pământ şi poţi să-i ceri orice şi vei primi. Oamenii stau treji toată noaptea pentru că norocul umblă pe drum, iar dacă te găseşte dormind, nu te mai caută. De asemenea, în noaptea de Anul Nou, tinerii pot afla când se vor căsători şi cum va fi alesul/aleasa, bogat sau sărac, frumos sau urât.
Sudul si nordul Dobrogei sunt extremele care au păstrat intacte puţinele obiceiuri de Anul Nou. Oraşele mari au uitat să mai dea colindători, iar oamenii sunt prea grăbiţi pentru a asculta colindele aşa cum se cuvine. Asta nu îi împiedică pe cei care vin de la nord-vest de Tulcea să ajungă şi în aceste mari oraşe.
Copiii merg din casă în casă în prima zi a noului an şi le vestesc gazdelor prosperitate şi împliniri. Tradiţiile legate de sărbătoarea Sfântului Vasile sunt păstrate cu sfinţenie în Moldova.
O comerciantă de sorcove a găsit o modalitate inedită pentru a-şi vinde produsele. În funcţie de culorile acestora, vânzătorea şi-a „botezat“ sorcovele după numele unor oameni politici.
Reabilitarea blocurilor construite în perioada comunistă a schimbat radical faţa unor bulevarde mari precum Nicolae Titulescu, Ion Mihalache, Calea Moşilor sau Ştefan cel Mare. Zeci de clădiri au alură de sorcovă, iar coloritul unora a devenit motiv de dispută atât în rândul arhitecţilor, cât şi al cetăţenilor.
Obiceiurile şi tradiţiile din Alba de Anul Nou se pierd cu fiecare an care trece, mai ales la oraş. Îndrăgita „Sorcova“ pare să nu-i mai atragă pe copii. Singurii de la care mai auzim „Sorcova, vesela“ sunt ţiganii.
În Timişoara s-au pierdut aproape toate obiceiurile de Anul Nou. Tradiţionala „Sorcova” nu-i mai atrage pe copii, singurii care mai merg cu un astfel de colind fiind ţiganii care vor să facă „un ban cinstit”.
Astăzi, copiii pornesc prin oraş cu sorcovitul. Obiceiul este mai puţin cunoscut în Ardeal şi cu atât mai puţin acceptat de cei care locuiesc în oraşe.
Obiceiul sorcovitului s-a mai păstrat doar pe la sate, acolo unde copiii colindă pe la casele oamenilor cu crenguțe de brad împodobite. Chiar dacă mulți dintre colindători nu știu semnificația sorcovitului, se spune că cel mai bun semn de belșug și noroc în noul an este ca un băiat să fie primul care îți trece pragul casei.
Tot mai puţini copii din municipiul Arad aleg să meargă cu sorcova. Dacă cu 15, 20 de ani străzile erau pline de micuţi cu sorcove în mână, acum situaţia s-a schimbat. Parcă nici în pieţe ,,bagheta magică”, cu care copiii mergeau la urat în fiecare an, în dimineaţa zilei de 1 ianuarie, nu se mai cumpără ca în anii trecuţi.
Comercianţii de sorcove au tremurat, astăzi, serios lângă marfă în speranţa că vor face ceva bani.
Roberto (8 ani ) și Alexandra (11 ani ) stau, cât e ziua de lungă, cu sorcova, pe Centru. Îi pândesc pe trecătorii mai puțin grăbiți care travesrsează in pasajul Fortuna și le strigă câte o urare de An Nou.
Numeroasele lucrări de reabilitare a locuinţelor a transformat oraşul, în ultimii ani, într-un adevărat curcubeu. Paleta coloristică deosebit de variată “zgărie” retina privitorului.
Obiceiul ,,sorcovei,, din prima zi a Anului Nou nu a fost respectat din cauza ploii torenţiale care nu a permis semănătorilor să iasă din casă.
Harta mamelor minore din România. De ce a luat amploare fenomenul adolescentelor care fac copii
Cum a ajuns un român să plătească o dobândă de 30.000% pentru doar 180 de euro. Topul celor mai scumpe IFN-uri
Prognoza meteo: Ce ne aşteaptă după vremea anormală. Când se întoarce frigul şi unde se anunţă burniţă
Şofer român din Londra, înjunghiat în propria maşină. Momentul, surprins de camerele de supraveghere VIDEO
Cum ajung urşii României în farfuriile străinilor bogaţi. Traficul de animale, încurajat de obiceiurile culinare
Revolta unui medic, după un control ITM: „Vine o duamnă cu unghiile de 4 cm care îţi cere ştampila”
Bugetarii de lux. „Abuzul“ de Consilii de
Administraţie umple buzunarele politicienilor
Prognoza meteo: România, lovită de şocuri termice. Unde se dezlănţuie iarna şi cât de cald se face în sud-est
Pensiile speciale pentru parlamentari, eliminate. Orban: „Parlamentul reintră în slujba cetăţeanului. E doar primul pas”. Cine nu a vrut să voteze
Ignoranţi cu ifose: ce pregătire are operatoarea 112 care a umilit doi părinţi ce reclamau că fetiţa lor se simte rău