Familia Romaniuc a fugit de betoanele din Cluj-Napoca şi de cea mai scumpă piaţă imobiliară din ţară pe un deal pitoresc, aflat la 12 kilometri de oraş, unde şi-a construit o casă din paie.
O casă cu acoperiş de paie din satul Cib, comuna Almaşu Mare, în care au locuit mai mult de cinci generaţii, încă din anul 1857, a fost salvată de la dispariţie de un grup de oameni entuziaşti.
Un bărbat care împlinea marţi, 25 iunie, vârsta de 55 de ani a murit strivit de propria maşină care era plină cu baloturi de paie.
Un mare lanţ de restaurante fast-food a anunţat că, din aprilie, renunţă definitiv la paiele din plastic şi va folosi, în schimb, paie din hârtie.
Incendiul a izbucnit joi seara la un depozit de baloţi din incinta Hergheliei Mangalia. Flăcările s-au manifestat pe o suprafaţă de aproximativ 2.000 de metri pătraţi. După mai bine de 13 ore, pompierii au reuţit să lichideze incendiul.
Incendiul a avut loc în localitatea Coteşti, din judeţul Vrancea, aproape de Gară. O scânteie a generat tot dezastrul.
Pâinea în ţest este încă vedeta târgurilor culinare cu produse tradiţionale, cu atât mai mult cu cât fascinantul obiect casnic în care se coace se mai confecţionează rar şi se foloseşte doar ocazional.
În nordul României, în judeţul Botoşani, sătenii se încălzesc cu un combustibil unicat în Uniunea Europeană. Poartă numele de tizic şi este făcut din balegă de vacă amestecată cu paie. Acest compus este folosit de generaţii întregi din cauza sărăciei şi a lipsei lemnului.
În România există o serie de muzee cu o tematică aparte, care sunt mai puţin cunoscute şi nu sunt incluse în circuitele turistice.
Un Logan MCV a fost mistuit de flăcări, miercuri, 23 septembrie, pe un câmp de lângă localitatea brăileană Romanu. Autoturismul a luat foc după ce a rămas împotmolit în noroi, iar şoferul a forţat motorul la limită pentru a putea ieşi pe teren uscat.
Un bărbat care a incendiat intenţionat peste 300 de tone de furaje în noapte de 28/29 iulie, la o fermă agricolă din localitatea Borcea, a fost reţinut de poliţişti. Focul a făcut prăpăd atunci. Pompierii s-au chinuit 16 ore să stingă vâlvătaia, iar paguba s-a ridicat la 150.000 de lei.
Casele din lut, bazate pe o tehnică tradiţională şi redescoperită cu câţiva ani în urmă de occidentali, au ajuns să fie construite în România de iubitorii de natură, simplitate şi tradiţie. „Adevărul“ vă pezintă câteva proiecte de case din lut (sau cob house, în engleză).
Arhitectul braşovean Bogdan Mureşan a proiectat mai multe locuinţe din baloţi de paie, al căror preţ este de doar 1000 de euro. Specialistul aduce în România un concept folosit deja la scară largă în America.
Un tânăr de 28 de ani din satul Ghilea (judeţul Botoşani) a contractat o echipă de arhitecţi francezi şi români şi, în doi ani, a construit o casă eco din lemn, lut şi baloţi de paie, iar pe acoperiş a plantat trifoi.
Are 90 de ani, trei clase, dar acest lucru nu îl împiedică să-şi câştige singur existenţa. De 60 de ani, nea Spiri, cum îi spune lumea, face mături din paie, pe care le vinde din poartă în poartă.
Mai bine de 14 ore au luptat pompierii cu flăcările pentru a stinge un incendiu devastator ce a cuprins, marţi seară, un depozit de furaje din satul Iezeru, comuna Jegălia.
Zece tone de paie au fost incendiate intenţionat de un necunoscut în localitatea Ileana, duminică la prânz. Flăcările au cuprins rapid gospodăria unui bărbat care, speriat de vâlvâtaia ce ameninţa să-i cuprindă şi locuinţa, a alertat pompierii.
Furtuna de miercuri seară a dat bătăi de cap în comuna Borcea. Un trăsnet a lovit o şiră de paie ce a fost mistuită de un incendiu. Pompierii au fost alertaţi să intervină pentru stingerea flăcărilor care au făcut scrum 5 tone de paie de grâu.
Domeniul costrucţiilor de locuinţe ar putea fi revoluţionat. Materialele clasice pot fi înlocuite cu baloţi de paie. Între 2 şi 7 septembrie 2013, în satul Boşneagu, din comuna Dorobanţu, va fi organizat un workshop de construire cu baloţi de paie şi tencuieli naturale.
Pompierii militari au plecat în zonă cu două autospecială să stingă focul . Circulaţia pe DN 23 a fost blocată aproape o oră.
Un studiu privind potenţialul de biomasă în Republica Moldova, arată utilizarea acestei reusre ar putea asigura echivalentul a 22% din necesarul de resurse energetice al ţării sau 48% din importurile de gaze naturale, la situaţia din anul 2010.
23 de comunităţi rurale din raioanele Glodeni, Donduşeni , Soroca şi Râşcani îşi vor încălzi, începând cu sezonul rece următor, şcolile, grădiniţele, primăriile şi centrele comunitare cu energie produsă local, din deşeuri agricole. Cea mai mare parte a cheltuielilor de instalare a sistemelor termice alternative şi de procurare a cazanelor va fi acoperită de Proiectul Energie şi Biomasă.
Autorităţile moldoveneşti vor să scape de şantajul Gazprom prin promovarea surselor alternative de energie şi a eficienţei energetice
Pompierii alexăndreni au fost chemaţi de urgenţă de proprietarul unei gospodării din comuna Călineşti, deoarece depozitul de furaje din curtea omului ardea ca o torţă. Două echipaje s-au deplasat la locul indicat, iar militarii s-au luptat cu flăcările mai bine de două ore.
Un cetăţean din Merişani a alertat pompierii din Alexandria despre un incendiu la o magazie de furaje din curtea unui om. Depozitul de paie se afla între două curţi, în apropiere de casele de locuit, astfel că până la sosirea pompierilor, sătenii au încercat să stingă flăcările cu apă de la fântâni.
Aseară, în jurul orei 18.41, două echipaje de pompieri din Olteniţa au intervenit pe raza localităţii Chirnogi, pentru stingerea unui incendiu de plante furajere.
Un echipaj de pompieri a intervenit pe raza localităţii Ştefan cel Mare, pentru stingerea unui incendiu de furaje izbucnit la o gospădărie, proprietate indeviduală, apartinând lui Andrei F.
Peste 130 de grădiniţe, şcoli, centre medicale, alte instituţii publice şi circa 500 de gospodării casnice de la sate vor fi încălzite cu energia produsă din paie de grâu şi alte deşeuri cerealiere.
În noaptea dintre ani, sătenii din Dipşa aprind focuri de-a lungul drumului care leagă Bistriţa de Reghin pentru a alunga spiritele rele. Bătrânii satului spun că obiceiul, păstrat din moşi-strămoşi, este de obârşie săsească. În timp ce focurile ard şi copiii sar peste ele, sătenii trag clopotele vestind intrarea în noul an.
Chiar dacă lumea s-a modernizat, unii focşăneni mai apelează şi acum la metodele tradiţionale de pârlit porcul, folosind drept combustibil natural paiele.
Prognoza meteo. Când vine primăvara cu adevărat. Unde se întoarce iarna
Garry Kasparov: „Putin foloseşte resursele uriaşe ale ţării pentru a cumpăra favoruri, bănuiesc că şi în România” INTERVIU
Medic, despre lipsa educaţiei sexuale. „Sunt fete care folosesc contracepţie de la 11-12 ani. Şi ele sigur nu vin la cabinet“
Guvernul
vrea să închidă singura mină de uraniu din România. Mina de la Crucea aprovizionează cu uraniu Centrala Nucleară de la Cernavodă
Harta mamelor minore din România. De ce a luat amploare fenomenul adolescentelor care fac copii
Cum a ajuns un român să plătească o dobândă de 30.000% pentru doar 180 de euro. Topul celor mai scumpe IFN-uri
Prognoza meteo: Ce ne aşteaptă după vremea anormală. Când se întoarce frigul şi unde se anunţă burniţă
Şofer român din Londra, înjunghiat în propria maşină. Momentul, surprins de camerele de supraveghere VIDEO
Cum ajung urşii României în farfuriile străinilor bogaţi. Traficul de animale, încurajat de obiceiurile culinare
Revolta unui medic, după un control ITM: „Vine o duamnă cu unghiile de 4 cm care îţi cere ştampila”